Coolturalist #9
Tibi Codorean: „Libertate înseamnă să pot să-mi aleg singur povara.”; M-a scos Maria Drăgoi la un pahar de vorbă: „Brandul meu personal e un amalgam de vulnerabilitate, emoție și real.”
De la ediția anterioară v-ați alăturat mai mulți acestui newsletter – bine-ați venit! Pentru cei curioși care-i faza cu acest newsletter, am povestit mai multe în interviul acordat Mariei Drăgoi, proaspăt scos din cuptor, despre care am scris mai jos.
Las aici și o petiție pentru introducerea teatrului de improvizație în școli, ca măsură de dezvoltare socio-emoțională. Dacă crezi în inițiativă și o vezi ca pe una dintre soluțiile care pot face o diferență în viețile elevilor români, semnează aici.
Iar dacă nu știi ce să mai citești, îți amintesc că titlurile rubricilor din acest newsletter, cele scrise cu majuscule, sunt recomandări de carte sub acoperire. Dacă-ți place acest newsletter, dă-l mai departe prietenilor.
CĂLĂTORIE ÎN JURUL OMULUI (A. STERMIN)
De vorbă cu Tibi Codorean: „Creativitatea e doar o formă nouă de naturalețe, o extindere a firescului.”
Pe Tibi Codorean, umorist, ierbosof și purtător de cuvinte cu acte-n regulă, îl recunoști după stilul inconfundabil: un amestec subtil de umor inteligent, filosofii la firul ierbii și observații pe care după ce le-ai savurat, îți lasă o senzație greu de definit, ca și cum ai fi mușcat dintr-o felie de adevăr. Toate astea presărate cu metafore și (auto)ironie cât să nu pară că se ia prea în serios. Iar dacă vrei să-ți gâdili intelectul cu umor bun o dată la câteva zile, citește și abonează-te la
le lui Tibi.Când l-am întrebat dacă-i surâde ideea unui interviu, mi-a zis că da, sună distractiv, dar nu știe ce-ar mai fi de întrebat. A fost cu atât mai distractiv și provocator cu cât nici eu n-aveam habar ce-ar mai fi de întrebat. Dar am „născocit” niște întrebări bune, cred eu.
„Creativitatea e doar o formă nouă de naturalețe, dacă vrei un citat instagramabil. E o extindere a firescului. Pentru că atunci când ceva e cu adevărat creativ, pare atât de natural încât te întrebi de ce nu s-a gândit nimeni la asta până atunci. Ce era creativ ieri e normal azi. Creativitatea e felul prin care ne extindem.”
O LUME IMENSĂ (E. YONG)
Violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga au intrat oficial în Cartea Recordurilor.
Cei doi muzicieni au dus muzica clasică românească pe toate cele șapte continente în mai puțin de 100 de zile. Acest turneu rapid i-a făcut primii artiști care au susținut un concert profesionist de muzică clasică în Antarctica, alături de Metallica, singurii alți muzicieni care au reușit acest lucru, dar într-un interval de timp mult mai lung.
Pe lângă faptul că turneul e de apreciat din punct de vedere al performanței logistice, este un proiect cultural important – fiecare concert a fost dedicat compozițiilor românești și a promovat creația autohtonă în fața publicului internațional. Performanța Dianei și a lui Ștefan a fost recunoscută de Guinness World Records.
Două filme românești au fost incluse în Festivalul de Film de la Göteborg.
„Trei kilometri până la capătul lumii”, regizat de Emanuel Pârvu, și „Anul Nou care n-a fost‟, regizat de Bogdan Mureșanu, au fost selectate în secțiunea Voyage la Festivalul de Film de la Göteborg. Primul menționat, aflat în Competiția Internatională a festivalului, a fost și propunerea României pentru Premiile Oscar 2025 la categoria Cel mai bun lungmetraj internațional. La Festivalul de Film de la Göteborg, pelicula a trei proiecții, în timp ce „Anul nou care n-a fost‟ a avut patru proiecții.
Festivalul de Film de la Göteborg este principalul loc anual de întâlnire pentru industria cinematografică nordică și atrage aproximativ 270.000 de spectatori, atât în cinematografe, cât și online. În timp ce aproximativ 250 de filme din 80 de țări sunt proiectate în sălile de cinematograf, se desfășoară o serie de evenimente conexe, precum întâlniri cu cineaștii, discuții, ateliere, colocvii și concerte.
Muzeul Luvru intră într-un proces de modernizare.
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat lansarea unui proiect important, intitulat „Noua Renaștere a Luvrului”, care va include construirea unei intrări noi lângă Sena, restaurarea unor aripi ale clădirii și modernizarea spațiilor de primire a publicului, precum și a unor săli de expoziții. Odată cu această modernizare, Mona Lisa va avea propria cameră de expoziție.
Anunțul vine după ce în ultimii doi ani, directoarea muzeului, Laurence des Cars, a făcut repetate apeluri publice către autorități și a vorbit despre nevoia consolidării și modernizării clădirii care găzduiește cel mai mare muzeu din lume. Luna trecută, aceasta a adresat o scrisoare ministrului Culturii, în care a vorbit despre degradarea clădirii, cauzată de scurgeri de apă, schimbări bruște de temperatură și alți factori. Proiectul a fost estimat la 900 de milioane de euro.
Februarie e cu și despre geniul Brâncuși.
În perioada 1-28 februarie, evenimentul „Luna Brâncuși”, dedicat sculpturii contemporane, celebrează moștenirea artistică a lui Constantin Brâncuși și ajunge la a cincea ediție. Organizatorii aduc în prim-plan creațiile a 110 sculptori români contemporani, ale căror lucrări de sculptură și desen vor fi expuse în trei spații: Palatele Brâncovenești Mogoșoaia, Galeriile de Artă ale Academiei Române și Galeria Simeza.
Expozițiile din cadrul Lunii Brâncuși 2025 vor include lucrări ce îmbină materialele tradiționale cu tehnici inovatoare, oferind astfel o incursiune în universul artistic al noilor generații de sculptori. Evenimentul este organizat de Filiala de Sculptură București a Uniunii Artiștilor Plastici din România, cu sprijinul Primăriei Municipiului București prin Palatele Brâncovenești și în parteneriat cu Academia Română prin Casa Oamenilor de Știință.
Dă-mi o mână de ajutor să înțeleg ce pot face mai bine la acest newsletter. Ai aici o singură întrebare, alături de o casetă de răspuns unde poți să scrii pe larg ce-ai în minte. E 100% anonim.
O artistă reclădește amintiri acolo unde incendiile au distrus din temelii.
În mijlocul dezastrului produs de incendii în Los Angeles, artista Asher Bingham, face desene ale caselor distruse, transformând amintirile dureroase în ceva prețios. Totul a început ca un cadou oferit unei prietene care și-a pierdut locuința, dar s-a transformat într-un proiect în toată regula, susținut acum de o echipă de artiști voluntari. Până la acest moment, au fost realizate peste 1.000 de desene.
Proiectul artistei conectează oamenii și le oferă speranță în momente dificile. Fiecare desen surprinde esența a ceea ce a fost odată un cămin și subliniază importanța solidarității și a creativității în procesul de reconstrucție, nu doar a caselor, ci și a comunităților.
Managerii mai multor muzee din țară au pus sare pe rană și au vorbit fără perdea despre problemele cu care se confruntă.
„Muzeele din România nu mai pot fi cenușărese. Nu pot fi rezolvate într-o săptămână toate probleme, dar cred că putem să începem să lucrăm la ce putem face. În sfârșit, este momentul să încercăm să facem o legislație mult mai clară privind patrimoniul și muzeele.”, a spus Alexandru Chituță, manager interimar al Muzeului Național Brukenthal, la conferința „Umbre și Lumini. Te respecți, respecți patrimoniul”.
Alexandru Gavrilaș, directorul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, este de aceeași părere, aducând în discuție necesitatea unui Cod al Patrimoniului, legislație în discuție de mai bine de două decenii.
Robert Strebeli, manager la Muzeul Judeţean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”, a punctat: „Nu putem să nu expunem, înseamnă că nu există acel bun cultural dacă îl ascundem de public. Cel mai mare risc pentru bunurile culturale este factorul uman. Omul e cel mai mare dăunător al patrimoniului. Trebuie să înțelegem că aici putem lucra. Depinde de noi să conștientizăm, să lucrăm împreună cu decidenții pentru a proteja patrimoniul cultural”.
Oana Zaharia, manager la Institutul Național al Patrimoniului, subliniază: „Cred că trebuie să fie mai multă unitate în acest sector cultural. (…) E nevoie de cadrul legislativ, de resursă umană specializată, e nevoie să avem o strategie care să includă turismul, partea socială și cred că aici e necesar efortul nostru, al tuturor celor implicați în domeniu”.
Un muzeu dedicat artistului britanic Banksy s-a deschis la Madrid, prezentând 170 de reproduceri la scară naturală ale lucrărilor sale:
CUM SĂ OPREȘTI TIMPUL (M. HAIG)
📖 (de citit) Un interviu cu pictorul Lucian Prună, făuritorul de definiții vizuale ale realismului balcanic, apărut la Revista Golan.
🎭 (de știut) Spectacolul „zeițe de categoria B” regizat de Andrei Măjeri a ajuns pe scena Teatrului Național din Budapesta, prin intermediul Institutului Cultural Român de la Budapesta cu ocazia Zilei Culturii Naţionale.
🎧 (de auzit) 14 locuri pe care trebuie să le auzi: cele mai interesante destinații acustice din lume.
🗺️ (de explorat) Mașina timpului – harta interactivă care îți permite să călătorești în trecut.
🎶 (de ascultat) Alternosfera a lansat primul feature din istoria trupei, „Frig de mor”, alături de Delia.
🖼️ (de „răsfoit”) 34 de fotografii alb-negru care surprind momente puțin din delicatețea vieții.
DINCOLO DE FRONTIERE (A. MAKINE)
M-a scos Maria Drăgoi la un pahar de vorbă: „Brandul personal sunt eu, cu împleticiri, emoții, seriozitate, putere creatoare și energie în a pune umărul la treabă”.
Recent, m-a luat Maria Drăgoi la întrebări, cu blândețe și bun simț. La fel ca la primul interviu acordat, întrebările au fost un prilej de introspecție, de vulnerabilizare și onestitate.
Am vorbit despre Coolturalist și CooltCluj, despre brandul personal, viitor și ecourile acestor proiecte pornite cu îndrăzneală și drag de cultură. Las aici o frântură din tot ce-am așternut în cuvinte:
„Brandul meu personal e un amalgam de vulnerabilitate, emoție și real. E un experiment în care îmi exersez vulnerabilitatea și curajul prin experiențele, ideile și trăirile pe care le împărtășesc. Sunt un om fascinat de artă, în toate formele ei, dar mai ales de rolul ei esențial în societate. Un om care își croiește un drum într-ale marketingului cultural.
Recent am văzut documentarul „Avicii: I’m Tim” și-am rezonat mult cu ce a simțit Tim. Spunea că nu-și dorea să fie perceput ca un personaj și nu voia ca între Avicii și Tim să existe o diferență, chiar dacă asta a venit cu destul de multe riscuri. La fel și eu, o să am grijă nu-mi pierd busola, să rămân aceeași eu, reală și naturală. (…)
Pentru mine e important ca oamenii cu care colaborez să aibă o experiență plăcută, să răspundă cu drag și cu sufletul deschis la întrebări, iar acest lucru depinde, în primul rând, de mine. Eu cred în principiul reciprocității, iar de-a lungul timpului am înțeles că seriozitatea, atenția și sufletul pe care le pui într-un lucru, oricât de mic ar fi, se simt și, de multe ori, vorbesc de la sine.”
MINUNATA LUME NOUĂ (A. HUXLEY)
De una singură, AI nu are drepturi de autor.
Oficiul pentru Drepturi de Autor din Statele Unite a clarificat lucrurile: lucrările generate exclusiv de inteligența artificială nu pot fi protejate prin drepturi de autor. Motivul principal este lipsa controlului uman asupra rezultatului – indiferent cât de detaliate sunt instrucțiunile oferite instrumentului AI.
Totuși, operele create cu ajutorul AI, dar care au o contribuție semnificativă din partea unui om, pot fi protejate. De exemplu, un roman scris de un autor care folosește inteligența artificială pentru a genera idei sau un film care conține efecte speciale realizate de AI, integrate creativ de regizor, sunt eligibile pentru protecție.
Prompturile text nu sunt considerate expresii protejabile. Cu toate acestea, Oficiul nu exclude posibilitatea ca, în viitor, tehnologia AI să permită un grad mai mare de control, care ar putea schimba regulile. Această decizie vine în contextul unui efort mai amplu de reglementare a inteligenței artificiale în domeniul artistic și juridic, inclusiv în ceea ce privește utilizarea operelor protejate pentru antrenarea modelelor AI.
ZONA DE INTERES
Romanian Design Week se-ntâmplă între 16 și 25 mai la București.
Tema celei de-a 13-a ediție a RDW, „Design Tomorrow Today”, surprinde viziunea festivalului de a pune accent pe colaborare, evoluție și reziliență, cu scopul de a sprijini și dezvolta industriile creative din țară.
Ediția care urmează vine cu schimbări importante. În loc să organizeze un apel deschis pentru proiecte, festivalul va colabora cu organizații relevante din industriile creative pentru a susține și prezenta expoziții de design și arhitectură. Schimbarea are ca scop susținerea inițiativelor locale și adaptarea la nevoile industriei.
Expozițiile vor fi mai relevante și vor reflecta tendințele actuale, dar și specificul local. Publicul se poate aștepta la o varietate mai mare de proiecte, de la arhitectură și design interior la grafică, ilustrație și design de produs.
RDW & the City, un format complet nou, va cuprinde instalații de design amplasate în spațiul public. Acestea vor fi plasate în diverse locuri din oraș, contribuind la integrarea designului în viața cotidiană și oferind o platformă publicului pentru a interacționa direct cu elemente de design urban.
GRĂDINA UITATĂ (K. MORTON)
În 1963 se produceau deja în masă modelele de telefoane în diferite culori:
POEMELE LUMINII (L. BLAGA)
12 februarie 2024
dospești în mine versuri virile, versuri de foc inspirate de tine
trăiești în mine viu, ca un poem rostit de o gură senzuală, cu buze depline
rupi lacătele ușilor închise de tine și-apoi te prefaci că sunt încă intacte
dezlegi în mine sentimente ținute prizoniere în subsoluri întunecate
spargi în mine vaze de ceramică și lași în urma ta doar cioburi
deschizi răni și mă lași să navighez fără busolă în ape tulburi
curgi în mine lacrimi fierbinți dospite de zei în mijlocul vulcanului
crești în mine vița de vie a cărei esență o găsești în roșul intens al vinului
șoptești în mine cele mai dureroase tăceri, din ce în ce mai ascuțit
repeți în mine că e numai prietenie și că lucrurile ar fi altfel într-un moment potrivit
sădești în mine doruri de care încerc în zadar să fug, dar nu mai știu unde trebuie să ajung.
Mai multe poeme, pe care le-am scris în compania unui pahar de vin sau nu, găsești aici.
SEROTONINĂ (M. HOUELLEBECQ)
Un creator de conținut l-a oprit pe actorul Willem Dafoe la o poveste pe stradă:
Dacă ți-a plăcut această ediție, te rog trimite-o mai departe celor cărora crezi că le-ar plăcea să le primească pe următoarele. Îți mulțumesc! 😊
Și încă ceva: în fiecare duminică trimit newsletterul CooltCluj, care cuprinde evenimentele cultural-artistice care au loc în următoarea săptămână în Cluj, ordonate frumos pe zile și pe tipologie. Dacă ești din Cluj sau mai treci prin zonă, te aștept aici.
Ne recitim curând! 🌞