Coolturalist #36
De vorbă cu Noemina Câmpean; Reconfigurare traseu: Ministerul Culturii revizuiește ordonanța privind evidența timpului de muncă; Lana del Rey a lansat piesă nouă.
Am fost aseară la „Romeo și Julieta. Rock Story”, un spectacol de dans contemporan care a împletit baletul cu muzica trupei Queen într-un mod cum nu credeam că se poate. Mi-au plăcut de numa’ coregrafia, dinamismul, alternanța stărilor, emoțiile din fiecare mișcare a mâinii, a capului.
A fost un spectacol lung, de aproape două ore, în care abia m-am mișcat pe scaun. Mai poate fi văzut la Craiova, Constanța, Ploiești, Galați, Sibiu, Pitești și Arad în luna februarie și martie. Bilete găsești aici. Dacă ai ocazia, îți recomand să mergi să-l vezi, că merită.
Trimite ediția mai departe, prietenilor, colegilor, cui simți că i-ar plăcea și ia-ți din ea ce-ți priește și ce ai nevoie.
CĂLĂTORIE ÎN JURUL OMULUI (A. STERMIN)
De vorbă cu Noemina Câmpean: Pentru mine, poezia e precum o plasă de siguranță în raport cu psihicul meu și cu lumea.
Poezia și psihanaliza se întâlnesc, la Noemina Câmpean, într-un teritoriu comun al vieții trăite intens și interogate lucid, fără ca vreuna dintre cele două să devină „instrument” pentru cealaltă. Poetă, eseistă și psihanalistă care se împarte între România și Franța, autoarea volumului „Ecouri lichide de avocado” transformă suferința, memoria și intimitatea într-un material de lucru care ține, deopotrivă, de etica analizei și de libertatea imaginației poetice.
În interviul de mai jos, Noemina vorbește despre decizia de a începe aproape de la zero în sudul Franței, despre rolul artei într-o lume traversată de războaie și automatizare, despre fricile legate de „vid” și „zombificare” și curajul de a te întoarce la scris după ani de tăcere.
„Ecouri lichide de avocado este un volum despre mai multe tipuri de suferință și, corelativ, despre diverse portițe de ieșire din aceste impasuri, care mai de care mai colorate și mai neobișnuite.”
O LUME IMENSĂ (E. YONG)
Reconfigurare traseu: Ministerul Culturii revizuiește ordonanța privind evidența timpului de muncă.
După protestul actorilor de la Teatrul Național „I.L. Caragiale” București, Ministerul Culturii a decis să revizuiască modul în care este evidențiat timpul de muncă în instituțiile publice de spectacole și concerte. Autoritățile, împreună cu Ministerul Muncii și organizațiile sindicale, vor să clarifice cum sunt înregistrate orele lucrate în afara programului obișnuit – repetiții, pregătiri tehnice sau reprezentații programate seara și în weekend.
Soluția aleasă este modificarea directă a Ordonanței 21/2007, astfel încât noile reguli să fie obligatorii și aplicabile unitar pentru personalul artistic, tehnic, administrativ și de management. Proiectul de modificare va fi elaborat în prima parte a lunii martie, de un grup de lucru comun, iar detaliile procedurale vor fi stabilite ulterior.
Lana Del Rey lansează un single inspirat de căsnicie și anunță noul album „Stove”.
Artista a lansat piesa „White Feather Hawk Tail Deer Hunter”, primul single de pe viitorul album „Stove”, unul dintre cele mai personale materiale ale sale de până acum. Melodia a fost scrisă împreună cu soțul artistei, Jeremy Dufrene, și membri ai familiei, și explorează teme precum devotamentul, intimitatea și transformările aduse de viața de cuplu. Versurile evocă povestea relației lor și marchează o direcție autobiografică puternică, centrată pe viața domestică.
Lansarea clarifică, după mai multe amânări și schimbări de concept, direcția noului album, care păstrează stilul de baladă retro caracteristic artistei, fără a face o trecere completă spre zona country, așa cum fusese anunțat inițial. Întârzierile au fost cauzate în principal de procesul de producție al variantelor pe vinil, iar materialul este așteptat în aproximativ trei luni și jumătate.
De peste un an aduc arta și cultura mai aproape de tine prin Coolturalist. Dacă ți-a rămas în minte măcar un interviu, dacă te-a făcut să zâmbești sau să descoperi ceva nou, îți poți exprima recunoștința printr-o donație. Îți mulțumesc că mă citești! ❤️
O clădire uitată din Pirinei, confirmată oficial ca proiect al lui Gaudí.
O vilă modernistă ascunsă în munții din nordul Barcelonei a fost confirmată oficial drept o creație a lui Antoni Gaudí, celebrul arhitect al unor repere precum Sagrada Familia, Park Güell și Casa Batlló. Clădirea, Xalet del Catllaràs, proiectată în 1905 pentru industriașul Eusebi Güell, era destinată inginerilor unei exploatări miniere. Deși atribuirea îi era suspectată de ani buni, cercetări recente ale specialiștilor catalani au identificat elemente clare ale stilului său naturalist, precum arcele parabolice și detalii inspirate din forme organice – soluții care aveau să fie dezvoltate ulterior în marile sale capodopere.
Confirmarea vine la 100 de ani de la moartea arhitectului și readuce în atenție un proiect funcțional, mai puțin cunoscut, care arată că viziunea lui Gaudí nu s-a limitat la catedrale sau reședințe spectaculoase. Deși nu a supravegheat construcția până la final, iar forma actuală diferă parțial de planul inițial, descoperirea transformă clădirea restaurată într-un nou punct de interes pentru pasionații de arhitectură.
Bad Bunny, primul rol principal într-un film despre istoria și identitatea Puerto Rico.
Bad Bunny va juca primul său rol principal în lungmetrajul „Porto Rico”, un proiect dedicat istoriei și identității țării sale (ce potriveală bună). Artistul îl va interpreta pe revoluționarul Maldonado Román, cunoscut ca Águila Blanca, lider al revoltelor împotriva dominației coloniale spaniole. Filmul, regizat de René Pérez, este descris ca o „scrisoare de dragoste” pentru Puerto Rico și aduce în prim-plan o poveste istorică marcată de controverse și puțin cunoscută publicului larg.
Producția reunește o distribuție internațională de top, cu actori precum Javier Bardem, Edward Norton și Viggo Mortensen, iar producător executiv este regizorul premiat cu Oscar Alejandro Iñárritu. Proiectul marchează un nou pas în cariera artistului, după apariții secundare în filme și un an de succes în muzică.
Filmul „Titanic”, refăcut cadru cu cadru: un proiect de 12 ani, expus la New York.
La Cristin Tierney Gallery poate fi văzută „Titanic, A Deep Emotion”, instalația artistei Claudia Bitran, care a petrecut 12 ani recreând, cadru cu cadru, celebrul film al regizorului James Cameron. Proiectul a implicat aproximativ 1.400 de participanți din trei țări și a fost realizat cu mijloace simple: decoruri din carton, materiale reciclate, efecte speciale făcute manual și o estetică asumat imperfectă, care expune procesul de lucru în locul iluziei cinematografice.
Lucrarea nu este o parodie și nici o copie fidelă, ci o reinterpretare performativă și colectivă, care pune sub semnul întrebării convențiile industriei de divertisment. Artista joacă rolul lui Rose, în timp ce personajul Jack este interpretat, pe rând, de zeci de actori, indiferent de vârstă, gen sau origine. Prezentată la New York sub forma unei instalații video pe trei ecrane, înconjurată de recuzită și schițe originale, expoziția devine atât un omagiu adus unui fenomen cultural, cât și un comentariu despre miturile succesului, cultura de masă și fragilitatea marilor spectacole.
Editura Nemira lansează „Raftul Roz”, o colecție de non-ficțiune dedicată femeilor.
Colecția aduce laolaltă cărți despre sănătatea femeilor, istoria personalităților feminine și memorii din perspectiva femeilor, adresate cititoarelor de toate vârstele. Proiectul își propune să ofere un spațiu unit pentru lecturi care inspiră, educă și încurajează, reunind titluri precum „Eva. Cum a condus corpul feminin 200 de milioane de ani de evoluție umană”, „Sânii. Ghid pentru purtătoare sau O istorie a Romei Antice în 21 de femei”, disponibile din 2 martie în librării fizice și online.
Inițiativa pune în valoare vocea și experiențele femeilor și este sprijinită de ambasadoare din diverse domenii și de organizații partenere, precum Fundația Renașterea. În continuare, colecția va aduce volume despre fertilitate, ciclu menstrual, prevenția demenței și puterea femeilor în istorie și societate.
Coma lansează „Hei!”, o piesă despre reconectare și fragilitatea relațiilor.
Trupa Coma a lansat single-ul Hei!, o piesă introspectivă care explorează distanțele emoționale, promisiunile uitate și dorința de reconectare între oameni, chiar și după tăceri îndelungate. Versurile, construite ca un dialog interior plin de întrebări existențiale, transmit melancolie și tensiune emoțională, dar culminează cu simplitatea unui posibil început – un simplu „Hei!”.
Membrii trupei povestesc cum ideea cântecului s-a născut din dorința de a aborda trecutul și greutățile purtate, iar acest „Hei!” simbolizează primul pas către împăcare și comunicare, oferind un moment de ușurare și speranță.
CUM SĂ OPREȘTI TIMPUL (M. HAIG)
📖 (de citit) Povestea „Sărutului” lui Brâncuşi așezat pe mormântul unei misterioase rusoaice în cimitirul Montparnasse.
🧑🏻🎨 (de explorat) Un site cu toate străzile din fiecare oraș din lume (via Savantgarde).
🖼️ (de neratat) Cele mai bune 100 de imagini din cadrul Close-up Photographer of the Year 7 (2025). Fotografiile au fost selectate anonim de un juriu format din 22 de experți, din peste 12.000 de imagini trimise din 63 de țări.
🎟️ (de văzut) Trailerul ”Peaky Blinders: The Immortal Man”:
🎶 (de ascultat) Isabel van Gelder – My Silly Boy:
ZONA DE INTERES (M. AMIS)
Brâncuși și femeile care i-au modelat universul, într-o expoziție-eveniment la Art Safari București.
Între 18 septembrie și 20 decembrie, Art Safari găzduiește expoziția „Brâncuși și muzele sale”, curatoriată de istoricul de artă Doina Lemny. Proiectul propune o perspectivă mai personală asupra operei lui Constantin Brâncuși și explorează relațiile cu femeile care i-au influențat viața și creația – prietene, iubite, colaboratoare sau artiste independente. Dincolo de ideea clasică de „muză”, expoziția pune în lumină rolul lor activ în contextul artistic al Parisului de început de secol XX și în nașterea unor lucrări emblematice precum „Mlle Pogany” sau „Muza adormită”.
Publicul va putea vedea sculpturi, fotografii originale, documente rare și materiale de arhivă care reconstituie atmosfera atelierului parizian și rețeaua de relații din jurul artistului. Fotografia, o practică importantă pentru Brâncuși, adaugă o dimensiune intimă acestui portret al omului din spatele operei. Expoziția face parte din contextul aniversar al celor 150 de ani de la nașterea sculptorului și deschide sezonul de toamnă al noului spațiu Art Safari din Piața Amzei, alături de alte proiecte dedicate artei moderne și culturii vizuale.
2026 – Anul Brâncuși: 150 de ani de la nașterea sculptorului.
Anul 2026 marchează 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși și va fi celebrat oficial ca „Anul Brâncuși”, alături de „Anul Nadia Comăneci”, printr-un demers legislativ care permite alocarea de fonduri instituțiilor culturale pentru evenimente dedicate. La Târgu Jiu, Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”, inclus în patrimoniul mondial UNESCO din 2024, ar trebui să intre într-un proces de restaurare după peste 25 de ani fără intervenții consistente, dar proiectul s-a blocat în faza licitației, iar Casa „Barbu Gănescu”, muzeul care găzduiește operele sculptorului, necesită și ea lucrări de conservare.
Brâncuși, născut la 19 februarie 1876 la Hobița și decedat la 16 martie 1957 la Paris, rămâne un simbol al artei românești în lume, cu retrospective recente la Paris și Amsterdam și cu planuri pentru Trienala de sculptură Brâncuși în 2026. Celebrele sale opere – Coloana fără Sfârșit, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor și Masa Tăcerii – continuă să inspire generații de artiști și vizitatori, iar anul aniversar aduce o oportunitate unică de a pune în valoare moștenirea sa artistică.
MINUNATA LUME NOUĂ (A. HUXLEY)
Ce gândesc scriitorii despre AI.
Inteligența artificială generativă s-a dezvoltat rapid în ultimii ani și a devenit un subiect controversat în lumea literară. Un sondaj realizat în rândul a peste 1.200 de autori arată opinii împărțite: aproximativ 45% folosesc AI pentru a-și sprijini munca, 48% nu îl folosesc și nu plănuiesc să-l folosească, iar 7% ar putea să-l adopte în viitor. Cei care evită AI invocă în special motive etice, considerând că cele mai multe modele au fost antrenate pe materiale protejate fără compensarea autorilor.
„Dacă aș putea folosi un model antrenat doar pe propriile mele texte sau pe un set de date obținut etic, l-aș folosi, dar fără această siguranță, e complet neetic.”, spune unul dintre autori.
Cei care utilizează AI îl folosesc în diverse etape ale procesului creativ și ale activităților de business: cercetare, generarea de idei, redactare, marketing sau organizare. „Procesul meu creativ a explodat cu idei noi. AI m-a ajutat să duc la viață ceea ce vedeam în mintea mea, dar avea nevoie de un mic ajutor,” spune un respondent, în timp ce altul explică: „Îl folosesc pentru aproape toate etapele, dar revizuiesc și accept sau resping fiecare sugestie ca să rămân fidel stilului și viziunii mele.”
Totuși, mulți autori rămân precauți și consideră că AI poate diminua valoarea artei și a locurilor de muncă ale creatorilor: „Văd valoarea AI, dar știu că înseamnă mai puține joburi pentru artiști. Îl folosesc cu prudență.”
POEMELE LUMINII (L. BLAGA)
15 februarie 2026
scobitura claviculei ei adăpostește o întreagă lume
fără războaie, capitalism și crize financiare recurente
fără acel perpetuu acum dominat de breaking news, abuzuri, crime și trenduri
fără așa-zisul progres care doarme în pat cu neliniștea
tensiunea dintre control și incertitudine
care ne ține treji ca pe niște soldați într-un război invizibil
cu fricile camuflate în obiective pe termen lung
Dacă ți-a plăcut această ediție, te rog trimite-o mai departe celor cărora crezi că le-ar plăcea să primească acest newsletter îngrijit cu drag. Îți mulțumesc! 😊
Locuiești în Cluj sau ai cunoștințe în oraș? Abonează-te la CooltCluj sau măcar dă-le prietenilor tăi de veste despre newsletterul săptămânal cu evenimente culturale.
Ne recitim peste două săptămâni! 🌞