Coolturalist #21
Andra Andriucă: Sinceritatea e una dintre cele mai reale forme prin care ne putem întâlni unii cu ceilalți; #GeamulcuPoezie revine la Cluj; A fi sau a nu fi mâna AI-ului; Lectura devine lux în România
Am avut o săptămână plină cu artă, cu plimbări pe străzile și cotloanele Budapestei, de timp pentru reflectat la viitor. O săptămână în care-am lăsat prezentul să mă bucure, să mă cuprindă, să mă conțină și să-l trăiesc. Am simțit că mi-am lăsat sufletul să depășească zidurile cotidianului și să zburde liber pe unde îi priește.
Am și avut răgaz să pregătesc o ediție consistentă, diversă, cu teme actuale și importante (zic eu), care să te pună la curent cu ce mai mișcă în lumea cultural-artistică. Că de vești negative și griji nu ducem lipsă, în orice direcție am privi.
Să te inspire atât încât să fii tentat(ă) să-l trimiți prietenilor tăi. Ăsta cel mai cald și valoros ajutor pe care mi-l poți oferi – să duci cultura mai departe.
CĂLĂTORIE ÎN JURUL OMULUI (A. STERMIN)
De vorbă cu Andra Andriucă: Sinceritatea e una dintre cele mai reale forme prin care ne putem întâlni unii cu ceilalți.
Andra e simțire curată. Poezie cântată. Prima mea întâlnire cu ea și muzica ei a fost la un concert live. Nici că se putea mai bine și mai potrivit. Să descoperi un artist când e cel mai onest, mai real, mai dezgolit. Pe scenă, Andra nu e doar voce. E un amalgam: mișcare, privire, pauzele dintre versuri, căldură, palmele în jurul microfonului, dans, fluturi în zbor.
Îmi place nespus grija și sensibilitatea pe care o pune în muzică, în versuri și în ceea ce ajunge la noi. Iar un proiect făcut și îngrjit cu suflet n-are cum să nu ajungă la inimile celor care îl descoperă.
Să te bucure acest interviu și să-ți trezească un sâmbure de curiozitate să lași muzica Andrei să te poarte, dacă n-ai făcut-o până acum.
„Cred că a alege să investești fiecare zi în ceea ce iubești să faci – cu speranța că poate va crește într-un drum lung, cât pentru o viață – e, în sine, o alegere zilnică care cere mult curaj. Curaj și pași mulți, mulți dintre ei făcuți fără certitudinea direcției în care te vor duce sau fără garanția că drumul va fi ușor (și, de cele mai multe ori, nu e ușor și nici nu cred că trebuie să fie).”
CUM SĂ OPREȘTI TIMPUL (M. HAIG)
📖 (de citit) Ernest Hemingway a lăsat în urmă un set de principii clare care îți pot face scrisul mai fluid și mai cizelat. Uite 13 reguli care i-au ghidat stilul.
🎥 (de văzut) Straw, un film pe care l-am văzut recent și mi-a plăcut. În special interpretarea actriței din rolul principal. În plus, finalul nu-i deloc previzibil.
🧑🏻🎨 (de explorat) Cele mai bune cărți de artă din toate timpurile, conform ArtNet.
✍🏻 (de neratat) Singurul newsletter de community building din RO –
, în care Oana Filip scrie articole educaționale pentru cei lucrează în industrie sau sunt tentați să o facă și ia interviuri celor care construiesc comunități de tot felul.🧠 (de conștientizat) Noi pe cine (mai) citim?, un articol scris de Ramona Boldizsar în care explorează dilema morală și intelectuală legată de citirea autorilor „problematici”, adică a celor care, prin comportamente, opinii sau acțiuni, au intrat în conflict cu valorile sociale actuale.
🏆 (de bucurie) Serialul britanic „Adolescence” a obținut 13 nominalizări la Premiile Emmy 2025, categoria miniserii, inclusiv pentru cea mai bună miniserie și cel mai bun scenariu pentru Jack Thorne, care a creat serialul împreună cu Stephen Graham. Graham este nominalizat și pentru cel mai bun actor. Recordul care ar putea fi doborât vine odată cu nominalizarea pentru rol secundar a lui Owen Cooper. Cooper a intrat în istoria Emmy devenind unul dintre cei mai tineri (15 ani) actori nominalizați vreodată de Academia de Televiziune din SUA.
🎶 (de ascultat) Cel mai vechi cântec din lume, de peste 3.400 de ani:
O LUME IMENSĂ (E. YONG)
TVA-ul crește, cărțile se scumpesc, iar lectura devine un lux în România.
De la 1 august, TVA-ul pentru cărți, manuale școlare, ziare și reviste, precum și pentru accesul la muzee și monumente istorice, va crește de la 5% la 11%. Știm la ce va duce această majorare: la scumpirea imediată a cărților, într-o piață care era deja pe butuci.
Nu-i greu de intuit că măsura va afecta direct accesul la cultură și educație într-o țară care se află deja pe ultimele locuri în Uniunea Europeană la consumul de carte. Editurile independente și librăriile, cu marje de profit reduse, vor fi primele afectate, iar costurile suplimentare vor duce la tiraje mai mici și o ofertă editorială restrânsă. Și uite așa, lectura devine un lux.
„Cartea nu este văzută la adevărata ei valoare în România. Nu avem politici culturale publice de susținere a industriei cărții, de susținere a culturii, politici de promovare a lecturii, politici educaționale. Această creștere a TVA-ului e un simptom, de fapt, al unei țări care nu investește în educație și în cultură.”, spune Raluca Selejan, cofondatoarea librăriei La Două Bufnițe.
Radu Șerban, cofondatorul rețelei Cărturești, critică majorarea TVA-ului ca fiind o decizie luată fără consultarea actorilor din domeniu, adăugând că aceasta vine peste alte dificultăți precum nerespectarea drepturilor de autor și pirateria. Efectele includ închiderea librăriilor independente, intrarea în insolvență a marilor retaileri și o reducere a titlurilor publicate, mai ales a celor de nișă și a debuturilor.
Scriitorul Ștefan Baghiu numește măsura parte a unui „coșmar neo-liberal”, unde cultura și educația sunt sacrificate în logica austerității. El atrage atenția că prețul cărților devine prohibitiv pentru tineri, în timp ce bibliotecile publice sunt subfinanțate. Toți actorii implicați sunt de acord că statul ar trebui să gândească strategii coerente pentru susținerea culturii și lecturii, nu să penalizeze un sector esențial pentru dezvoltarea unei societăți democratice și educate.
Chiar și-n peisajul ăsta sumbru, Cărturești deschide uși pentru cititori.
Cărturești a deschis o nouă librărie în Cluj, pe strada Émile Zola, într-o clădire de patrimoniu reamenajată cu respect pentru arhitectură. Librăria Cărturești Zola ocupă 360 mp pe trei niveluri și propune un mix generos de literatură în română, maghiară, franceză și engleză, alături de cărți pentru copii, manga, obiecte de lifestyle, ceaiuri aromate și spații de citit. Este a doua librărie Cărturești din centrul Clujului, completând-o pe cea din Casa Hintz, inaugurată în 2023.
Deschiderea are loc într-un context economic dificil, spun reprezentanții Cărturești, care subliniază că legislația și taxele actuale pun presiune pe astfel de inițiative. Contractul pentru acest spațiu fusese semnat în urmă cu doi ani, într-o realitate socio-economică mult diferită. Cu toate acestea, echipa Cărturești a ales să meargă mai departe. „A ține în viață un lanț de librării, azi, e un act de determinare. De curaj. De luptă împotriva curentului”, afirmă cofondatoarea Nicoleta Iordan.
Concediați pentru că au avut curaj să spună „nu”.
Conflictul din Filarmonica de Stat Sibiu a escaladat dramatic după doi ani de tensiuni interne, culminând cu concedierea a nouă muzicieni vocali împotriva conducerii, printre care și lidera sindicatului, pianista Monica Florescu. Decizia a fost luată într-o ședință online a Consiliului Județean fără consultarea artiștilor și fără ca aceștia să poată interveni. Aceasta a fost justificată oficial prin reorganizare și economii financiare, dar a fost percepută ca o măsură punitivă pentru protestele împotriva condițiilor de muncă și a refuzului conducerii de a semna contractul colectiv de muncă.
Dirijorul Gabriel Bebeșelea avertizează că aceste acțiuni reprezintă „începutul unei apocalipse muzicale” și „deschid larg ușa autoritarismului cultural”, subliniind că măsurile se traduc prin eliminarea artiștilor incomozi în numele austerității, cu repercusiuni grave pe termen lung pentru întreaga comunitate artistică. Muzicienii concediați au fost supuși unor proceduri netransparente și unor acuzații controversate. Mai mult, unele decizii privind desființarea posturilor par arbitrare, bazate pe cifre incomplete și motive politice.
Pe 3 iulie 2025, cei nouă muzicieni au urcat pentru ultima oară pe scenă în semn de protest și doliu, purtând haine albe, în timp ce orchestra rămăsese îmbrăcată în negru. Monica Florescu a declarat cu amărăciune: „Orchestra Simfonică Sibiu nu mai există. Există doar un ansamblu de muzicieni.” Acest moment simbolizează nu doar pierderea unor locuri de muncă, ci și o fractură profundă în viața culturală a orașului.
Arta din interiorul instrumentelor muzicale.
În fotografia de mai sus pare că e un oraș sau o uzină, dar în realitate e interiorul unei orgi, surprins de Charles Brooks. Brooks s-a orientat spre fotografie după ce a pus pauză carierei muzicale de violoncelist. Ideea i-a venit în timpul pandemiei, când, observând că mulți muzicieni își trimiteau instrumentele la reparat, a profitat de ocazie pentru a le fotografia interiorul. A vrut să facă asta fără să le demonteze, captând esența lor autentică, și a început cu un violoncel, folosind un obiectiv de tip sondă. (via
)Pe măsură ce a explorat mai multe instrumente, a întâmpinat dificultăți tehnice serioase: cele mai multe camere și obiective nu erau suficient de mici pentru a pătrunde în spațiile înguste, precum interiorul unei viori. A folosit adaptoare medicale, camere speciale și metode complexe pentru a obține fotografii clare și detaliate. Pentru o singură fotografie, poate combina sute sau chiar mii de cadre. De asemenea, monitorizează constant temperatura pentru a proteja instrumentele de deteriorări cauzate de lumină sau căldură.
Mai multe fotografii poți vedea pe site-ul lui oficial.
Cariera artistică între idealuri și realități economice: cum să nu te pierzi pe traseu.
Tot mai mulți oameni urmează studii artistice și își doresc recunoaștere creativă, însă realitatea e că sistemul cultural-artistic nu poate susține atâția absolvenți, iar aceștia ajung adesea marginalizați sau excluși din alte domenii, în ciuda abilităților transferabile.
Succesul nu mai e măsurat prin calitatea artistică, ci prin capacitatea de a atrage atenția în social media și de a produce constant pentru piață, ceea ce duce la epuizare, compromisuri creative și mai puțin loc pentru experiment. Într-o lume care pare să ceară supunere totală față de tendințele culturale și economice, e nevoie de o regândire nu doar a modului în care facem artă, ci și a modului în care funcționează lumea artei.
În loc să te agăți de sistem sau să alergi după tendințe, poți:
Investi în prietenii reale, care îți oferă sprijin emoțional, colaborări oneste și stabilitate în cariera artistică, pentru că relațiile cântresc mult într-un domeniu atât de volatil.
Să-ți urmezi ideile care te pasionează și care nu te lasă indiferent, chiar dacă nu sunt în trend sau sunt greu de înțeles, pentru că originalitatea și perseverența creează adevărata valoare.
Să nu te temi să schimbi direcția creativă sau profesională, să te retragi temporar din lumea artei sau să explorezi alte roluri, pentru că flexibilitatea și pauzele îți pot da claritate.
Construi o practică sinceră și sustenabilă, concentrându-te pe procesul creativ și nu doar pe succesul imediat. Perseverența și onestitatea față de tine sunt cele care contează pe termen lung.
Tehnologia are nevoie de artiști: rolul lor în umanizarea inovației.
Artiștii, organizațiile culturale și industriile creative joacă un rol esențial și activ în stimularea progresului tehnologic, asigurându-se că valorile umane rămân în centrul inovației, potrivit unui raport British Council. Ei creează instrumente noi, explică concepte complicate și se asigură că diversitatea și umanitatea nu sunt lăsate în urmă.
De exemplu, artiști din întreaga lume colaborează cu cercetători și companii mari pentru a aduce nuanțe umane unor tehnologii de vârf. În inteligența artificială, aceștia au avut un rol esențial în definirea drepturilor asupra datelor și în evidențierea amenințării asupra proprietății intelectuale generate de modelele AI. În calculul cuantic, artiștii au colaborat cu companiile pentru a crea noi estetici bazate pe fluctuațiile cuantice din particulele subatomice.
Cel mai important mesaj al studiului este că viitorul tehnologiei nu trebuie construit doar de ingineri și programatori, ci și de artiști, filosofi și oameni care înțeleg cultura și istoria noastră.
ZONA DE INTERES (M. AMIS)
#GeamulcuPoezie revine la Cluj. Anul acesta, fac și eu parte din poveste.
Echipa Festivalului Internațional de Carte Transilvania (FICT) readuce proiectul #GeamulcuPoezie în Cluj pentru al doilea an consecutiv, transformând vitrinele cafenelelor, magazinelor și instituțiilor în spații dedicate poeziilor.
Astfel, pe 31 iulie, de la ora 17:00, voi scrie poezii pe geamurile din centrul orașului, alături de echipa FICT. Pentru că da, mi-au adresat invitația de a participa la ediția din acest an și a contribui cu o creație proprie. Nici nu se punea problema să nu accept fără să stau pe gânduri, mai ales că apreciez acest proiect de la prima ediție.
Proiectul a fost inițiat de scriitorul Gabriel Bota în 2023, din dorința de a aduce poezia mai aproape de oameni, într-un mod accesibil și vizibil. Este despre comunitate, despre locurile care găzduiesc versurile și despre trecătorii care se opresc să le citească.
Cei care doresc să se implice și au ferestre care așteaptă să fie umplute cu poezie, situate în zone centrale ale Clujului, pot contacta echipa FICT până pe 25 iulie. Proiectul se înscrie într-un demers mai amplu al festivalului de a promova cultura, lectura și spiritul civic. FICT adună cele mai importante edituri din țară și propune zeci de evenimente – de la lansări de carte și dezbateri, la spectacole și recitaluri.
MINUNATA LUME NOUĂ (A. HUXLEY)
Trupa care nu există, ascultată de peste un milion de ori pe Spotify.
Trupa The Velvet Sundown a ajuns la peste un milion de ascultări pe Spotify în doar câteva săptămâni, cu două albume într-un stil apropiat de folkul country al lui Crosby, Stills, Nash & Young. Publicul a fost atras de muzică și poveste, fără să știe că totul – piese, imagini și descrierea trupei – fusese generat de inteligența artificială. După ce au negat inițial, creatorii au recunoscut că proiectul era o „invenție” realizată cu ajutorul platformei AI Suno (au modificat și descrierea din Spotify).
Cazul a stârnit îngrijorări. Mulți profesioniști cer ca platformele de streaming, cum e Spotify, să fie obligate să evidențieze clar piesele generate de AI, astfel încât să știm ce consumăm. În lipsa unei legislații clare, muzica generată de AI poate concura nedrept cu cea creată de noi, oamenii, fără ca publicul să fie informat sau ca muzicienii ale căror lucrări ar putea fi folosite pentru antrenarea modelelor AI să fie remunerați.
Unii consideră că AI-ul poate fi un instrument util dacă este folosit etic și transparent, dar momentan lipsesc reglementările care să protejeze drepturile de autor și să garanteze remunerația corectă. De exemplu, platforma Deezer a început deja să detecteze și să eticheteze piesele AI, dar Spotify încă ezită să facă asta.
GRĂDINA UITATĂ (K. MORTON)
Poster pentru o reclamă la bere din Ungaria de la începutul secolului 20 surprinsă în cadrul unei expoziții temporare de la Muzeul Național. Azi ar ridica destul de multe probleme ilustrația asta.
Dincolo de asta, expoziția surprinde în toată splendoarea creativitatea, grija și frumusețea ilustrațiilor, desenelor și caligrafiei care odată colorau străzile Ungariei.
POEMELE LUMINII (L. BLAGA)
Din „Pămîntul Plath” de Anca Zaharia, Editura Art, Colecția Pocket, 2025:
Poezii scrise de mine poți citi aici.
Dacă ți-a plăcut această ediție, te rog trimite-o mai departe celor cărora crezi că le-ar plăcea să primească acest newsletter. Mulțam fain! 😊
Locuiești în Cluj sau ai cunoștințe în oraș? Abonează-te la CooltCluj sau măcar dă-le prietenilor tăi de veste despre newsletterul săptămânal cu evenimente culturale.
Ne recitim peste două săptămâni!