Coolturalist #8
Crina Prida: Când fotografiezi oameni, cuvintele sunt absolut necesare; Ziua Culturii Naționale serbată cu proteste; Și ramele pot fi lucrări de artă.
Salut! La invitația Operei Naționale Cluj, am fost aseară la spectacolul de balet Lacul lebedelor împreună cu o prietenă. Încă-mi adun gândurile și mi-e greu să transpun în cuvinte emoția și trăirile din cele aproape 3 ore de spectacol. A fost superb! Am simțit fiecare mișcare, fiecare secundă de dedicare, precizie, concentrare, sincronizare, fiecare grand jeté, piruetă și fiecare bătaie din aripi. Te transpune într-o altă lume, nepământească, cu delicatețe și pe nesimțite, doar te lași purtat de pașii și grația lebedelor.
Este, în mod cert, un spectacol pe care l-aș revedea cu drag și cu nerăbdare. Iar acest lucru li se datorează, în primul rând, balerinilor, membrilor orchestrei și echipei Operei Naționale Cluj. Îl recomand cu căldură. 🩰
Să revenim puțin la ediția aceasta de newsletter. Ți-am pregătit un interviu minunat cu Crina Prida, visual artist și medic stomatolog. De fapt, e mai mult decât un interviu, e o expoziție de fotografie, feminitate și forță.
Dincolo de asta, vei găsi multe noutăți din arta și cultură, de la nivel național și local, asezonate cu informații mai diverse. Spor la citit!
CĂLĂTORIE ÎN JURUL OMULUI (A. STERMIN)
De vorbă cu Crina Prida: O compoziție fotografică are nevoie de scriere în contraste și linii de forță asemănătoare caligrafiei.
Pentru cei mai mulți dintre noi fotografierea a devenit un reflex – fotografiem cărți, străzi, oameni, obiecte, animale, orice „ne vine la mână”. Pentru Crina Prida, fiecare proiect are o narațiune, spune o poveste, transmite emoție, are un limbaj care, uneori, invită la introspecție. În acest fel, fiecare proiect și fiecare concept fotografic sunt experiențe de sine stătătoare.
La fel cum pe Crina au pus-o pe gânduri întrebările mele, pe mine m-au pus pe gânduri răspunsurile ei. De fotografiile pe care le creează sunt îndrăgostită de câțiva ani, ăsta e și principalul motiv pentru care mi-am dorit acest interviu. Sunt aproape sigură că va fi un punct de reflecție și inspirație și pentru tine.
„Când fotografiezi oameni, cuvintele sunt absolut necesare. Nu doar cuvintele pe care le schimbi cu modelul, deși evident, fără comunicare cu el/ea nu se poate ajunge nicăieri, ci cuvintele care descriu și explică o experiență sau o stare. Limbajul vizual este formidabil de sofisticat atunci când e dublat de cuvinte.”
O LUME IMENSĂ (E. YONG)
Scriitorul Florin Lăzărescu a creat limba dacă pentru filmul „Nosferatu”.
Florin Lăzărescu a contribuit la realizarea remake-ului filmului american „Nosferatu”, regizat de Robert Eggers prin crearea limbii dace pe care o vorbește contele Orlok Scriitorul într-un timp record de o lună, inspirându-se din protoindo-europeană și alte limbi din regiune
„Robert, mi-a spus că trebuie să îi traduc ceva în limba dacă și că trebuie să o inventez eu. O limbă nu e doar vocabular, e gramatică. Unde pui pronumele? Cum construiești propozițiile? A trebuit să fac totul coerent și să-l învăț pe Bill Skarsgård, care îl interpretează pe Contele Orlok, să pronunțe corect”, a spus consultantul cultural Florin Lăzărescu după proiecția de la Cinema Ateneu din Iași.
Scânteia+, unul dintre cele mai noi spații expoziționale din București.
Deschis în noiembrie 2024, spațiul Scânteia+ este cel mai nou proiect gândit de către artiștii Roxana Morar, Michele Bressan și Dani Ghercă. Scânteia+ s-a concretizat în spațiul în care a funcționat fosta imprimerie Coresi și răspunde nevoii de a avea la dispoziție o locație de mare anvergură, care să susțină instalații, sculpturi de mari dimensiuni, dar și alte forme artistice ce necesită un spațiu generos.
„În 2025, programul curatorial va fi axat în jurul unor expoziții dedicate noilor generații de artiști. Ne propunem să privim spre următorii 5-10 ani și să contribuim la profesionalizarea scenei artistice locale. În plus, în zona de auditoriu a Scânteia +, Mischa Blanos, colegul nostru, va coordona un program de sesiuni live de muzică acustică. Totodată, în programul nostru permanent va exista o serie de talks cu artiști, curatori și experți în cultura contemporană.”
Cei trei au povestit mai multe despre cum a luat naștere ideea și despre eforturile amenajării spațiului părăsit aici.
Ziua Culturii a fost sărbătorită (și) cu proteste.
De Ziua Culturii Naționale, angajații mai multor muzee din țară au protestat pentru subfinanțarea cronică a sistemului cultural, salariile mici din domeniul muzeal și biblioteci, precum și lipsa de personal în instituțiile culturale de stat.
La fel ca la MNAR, greviștii culturali din mai multe orașe din țară au purtat banderole albe, în semn de grevă japoneză, și au ieșit în fața instituțiilor în care lucrează, dar fără să întrerupă activitatea. Asta în timp ce România își serba cultura și-l sărbătorea pe Eminescu prin discursuri despre „bogăția culturală”.
„E o grevă de avertisment chiar de Ziua Culturii Naționale, o zi în care ar trebui ca specialiștii din muzee să fie extrem de respectați. Am protestat pentru aplicarea legii salarizării unice. Foarte mulți din specialiștii și așa insuficienți din muzee și biblioteci, cultură și mass-media au salarii foarte, foarte mici. Dorim din partea guvernanților să arate respect și faptul că pentru ei cultura chiar contează, dincolo de declarațiile extrem de pompoase”, spune Ana Negoiță, președinta Sindicatului Specialiștilor – Muzeul Național de Artă al României.
Ai vreo sugestie de îmbunătățire pentru Coolturalist? Completează formularul de mai jos și ajută-mă să fac lucrurile mai bine. Durează un minut și e 100% anonim.
Îți mulțumesc! ❤️
Numeroase colecţii de artă au pierit în incendiile din Los Angeles.
Din 7 ianuarie, incendiile impresionante din Los Angeles au distrus numeroase opere de artă, colecţii private, ateliere de artişti şi muzee. Artista Diana Thater, renumită pentru lucrările sale inspirate din natură, a pierdut ani de arhive şi picturi păstrate în garajul său, care a ars împreună cu casa sa din Altadena. Alţi artişti din Los Angeles care au pierdut ani de muncă în aceste incendii sunt Paul McCarthy, Ross Simonini, Camilla Taylor, Alec Egan şi Kathryn Andrews.
Incendiile care au distrus cartierul Pacific Palisades continuă să se extindă şi ameninţă în prezent alte situri artistice, cum ar fi celebrul Getty Museum. În timp ce angajații muzeului au fost evacuați, prestigioasa colecţie de 125.000 de opere - inclusiv Rembrandt, Van Gogh şi Monet - şi aproximativ 1,4 milioane de documente, au rămas în clădire. Muzeul susţine că „clădirile şi lucrările sunt în siguranţă”.
Artista Holly Lane transformă ramele în lucrări de artă.
Artista din California a redefinit conceptul de ramă de tablou: în loc să fie un simplu element decorativ, rama devine un partener inseparabil al picturii. Lane a început să exploreze relația dintre pictură și ramă încă din anii 1980, în perioada studiilor universitare. În loc să accepte rama ca pe o simplă protecție, ea a creat rame sculptate manual care sunt la fel de grandioase precum lucrările pe care le înconjoară.
Artista spune că îmbinarea dintre pictură și ramă elimină distincțiile între „interior” și „exterior” și adresează două moduri de percepție estetică: cel mental, propriu picturii, și cel fizic, asociat sculpturii.
Marocul intenționează să înregistreze caftanul ca element al Patrimoniului Imaterial UNESCO.
Autoritățile din Maroc și-au propus să introducă caftanul pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO. Caftanul, articol tradițional de vestimentație, este cunoscut pentru țesăturile sale luxoase, broderia complicată, dar și pentru semnificația sa culturală.
„Caftanul marocan este un costum tradițional oficial al Marocului, caracterizat prin varietatea formelor sale, purtat de bărbați, femei și copii. Există Djellaba, Qamis, Gandoura, dar și caftanul care constă într-o singură piesă și Takchita care constă din două piese, și să nu uităm de caftanul miresei care constă din trei sau patru piese.”, spune Sahar El Maazouzi, designer de modă.
Procesul de cusut durează uneori între 10 și 15 zile și se bazează adesea pe tehnici manuale pentru a asigura precizia și calitatea.
CUM SĂ OPREȘTI TIMPUL (M. HAIG)
📖 (de citit) „Cum să-ți ucizi angajatorul” de Rupert Holmes, o carte în care ești transpus în viața studențească de la Conservatorul McMasters și înveți cum să devii expert în a elimina oameni. E savuroasă.
🎞️ (de știut) Cel mai bun film SF din toate timpurile, conform științei.
🎭 (de admirat) Book.art.est, expoziția internațională și multidisciplinară dedicată cărții ca obiect de artă.
🗞️ (de abonat)
, un newsletter despre natură, fotografie și creativitate.🎶 (de ascultat) A lansat om la lună piesă nouă, La răsărit, locul de întâlnire al celor care au făcut saltul.
🖼️ (de „răsfoit”) O arhivă cu 10.000 de opere de artă.
🚶🏻♂️➡️(de mers) Muzeul Național Cotroceni se poate vizita gratuit pe 24 ianuarie.
🏙️ (de încercat) Competiție pentru designeri: logo pentru Constanța.
ZONA DE INTERES
Asociația de Teatru Digital sparge barierele și duce teatrul aproape de oameni.
Echipa Asociația de Teatru Digital și-a asumat o misiune complexă: să democratizeze accesul la teatru prin tehnologie. Mai concret, să aducă spectacolele de teatru în casele oamenilor și în comunități, indiferent de barierele geografice, fizice sau sociale.Cum? Prin intermediul unei platforme de streaminig online, Piciordeplay.
Iar acest lucru se întâmplă prin intermediul a trei proiecte (mai urmează și altele):
Teatru pentru inimi tinere: O inițiativă prin care echipa și-a îndreptat atenția spre vârstnicii aflați în cămine, centre de bătrâni, azile private sau unități de asistenţă socială și prin care le oferă acces gratuit la platforma digitală PiciordePlay. Astfel, peste 500 de persoane vârstnice au participat la proiecții de teatru și au discutat pe marginea spectacolelor vizionate.
Pașaport pentru teatru digital: Dedicat persoanelor cu dizabilități, nevoi speciale, mobilitate redusă sau limitări funcționale. Similar ca si în cazul proiectului anterior, principalul beneficiu este accesul individual, oferit la spectacolele de teatru de pe platforma PiciordePlay (până acum, proiectul a avut 300 de beneficiari).
Teatrul la bibliotecă: Asociația aduce teatrul aproape de toți cei care nu au mai avut șansa să meargă la teatru de ceva vreme: adolescenți, membri ai comunităților locale (peste 150 de beneficiari).
Dacă îți dorești așa ceva și în comunitatea din care faci parte sau ai identificat un grup care s-ar bucura de o astfel de experiență, poți fi chiar tu persoana care face acest lucru să se-ntâmple. Las aici formularul unde le poți scrie celor de la Asociația de Teatru Digital sau te poți implica fie prin voluntariat, fie printr-o donație.
Nu este doar un proiect. Este o misiune. Fiecare spectacol transmis, fiecare zâmbet stârnit și fiecare vis readus la viață face parte din ceea ce construiesc împreună.
DINCOLO DE FRONTIERE (A. MAKINE)
Decopertat Lab #2 a transformat o zi obișnuită într-una dedicată poeziei, creativității și artei libere.
Chiar dacă evenimentul despre care am scris pe blog a trecut, proiectul continuă, așadar voi lăsa aici un pasaj din articol:
Decopertat Lab e un proiect dospit și copt de echipa Decopertat Cluj, care construiește punți între artiști și public, între personal și politic, între pagină și scenă. În cadrul atelierelor, participanții se joacă cu felurile în care poezia poate fi expusă – vizual și performativ – cât și cu o multitudine de subiecte, de la cele intime la cele sociale și politice.
„Credem că, într-o societate tot mai polarizată, arta are un rol crucial: să creeze dialoguri, să inspire empatie și să aducă perspective noi. Decopertat Lab există pentru că știm cât de important este să avem un spațiu unde: vulnerabilitatea devine un punct de plecare pentru creație, nu o barieră; fiecare artist este auzit și sprijinit să-și descopere vocea, fără a fi modelat după așteptările altora și unde procesul artistic primează în fața produsului final.”, spune Arina Vizitiu, cofondatoare Decopertat și coordonatoare Decopertat Cluj.
GRĂDINA UITATĂ (K. MORTON)
Fotografie cu David Lynch realizată la el în studio de către Chris Weeks, în 15 martie 2002:
Regizorul și scenaristul David Lynch, care a revoluționat cinematografia cu o viziune artistică întunecată și suprarealistă în filme precum „Blue Velvet”, „Mulholland Drive” și serialul-cult „Twin Peaks”, s-a stins din viață la 78 de ani. David Lynch a primit patru nominalizări la premiile Oscar şi tot atâtea la Globurile de Aur. În 2019, a primit un premiu Oscar de onoare pentru întreaga sa filmografie.
Pierderea cineastului vizionar David Lynch este resimțită și în muzică, unde a avut o influență importantă asupra mai multor generații de artiști. Lynch a compus mare parte din coloana sonoră a „Eraserhead”, filmul său de debut din 1978. Piesa „In Heaven” a fost iubită de fanii indie rock și a fost preluată The Pixies. Mai mult, „Wicked Game” a lui Chris Isaak din 1989 nu a devenit un hit până când nu a fost inclusă în drama romantică „Wild at Heart” a lui Lynch.
În 2001, Lynch și-a lansat albumul de debut, „BlueBOB”, un album de blues rock, pe alocuri industrial, pe alocuri goth-y. În 2011, a lansat albumul „Crazy Clown Time”, care a produs remarcabila piesă electro-pop „Pinky’s Dream”. Pe cel de-al treilea album al său, „The Big Dream”, David a făcut echipă cu cântăreața suedeză Lykke Li pentru visătorul „I’m Waiting Here”.
POEMELE LUMINII (L. BLAGA)
12 august 2024
sunt o carte interzisă
m-ai găsit într-un colț neumblat al librăriei
pitită în semiîntuneric
după niște albume de artă uitate de lume
m-ai luat cu degetele tale fine, însetate și timide
și m-ai scos la lumină
din golurile coastelor mele
m-ai deschis la doi pași de inimă
și te-ai văzut pe tine
nețărmuire fragilă
necunoscut cunoscut
m-ai mirosit după tâmplă și-ai tras în piept poeme
cât e dor și cât e obișnuință?
cât e poezie și cât e minciună?
Continuarea poeziei aici.
SEROTONINĂ (M. HOUELLEBECQ)
Aici și doza binemeritată de umor (context aici):
PE UMERII NATURII (A. SVERDRUP-THYGESON)
Un sfert dintre animalele de apă dulce sunt pe cale de dispariție.
24% din fauna de apă dulce, inclusiv crustaceele, peștii și insectele, se confruntă cu un „risc ridicat de dispariție” din cauza „presiunilor considerabile” generate de poluare, baraje și agricultura intensivă care le afectează habitatele.
Dintre cele 23.496 de specii studiate, amenințarea este deosebit de mare pentru ordinul decapodelor (creveți, raci, crabi etc), dintre care 30% sunt în pericol de dispariție. Peștii de apă dulce sunt în pericol în proporție de 26%, tetrapodele (broaște, salamandre, reptile, dar și păsări și mamifere) în proporție de 23% și în cazul odonatelor (libelule) 16% din speciile lor în pericol de dispariție. Aceste cifre ar putea fi subestimate, deoarece pentru un anumit număr (23%) dintre aceste specii, informațiile sunt încă insuficiente.
Apa dulce, inclusiv râurile, lacurile și zonele umede, adăpostește peste 10% din speciile cunoscute, inclusiv aproximativ o treime din vertebrate și jumătate din totalul peștilor, deși acoperă mai puțin de 1% din suprafața Pământului. Această biodiversitate este în același timp foarte bogată și foarte fragilă, și reprezintă o provocare majoră pentru mijloacele de subzistență și dezvoltarea economică a „miliarde de oameni din întreaga lume”.
Dacă ți-a plăcut această ediție, trimite-o mai departe celor cărora crezi că le-ar plăcea să primească următoarele ediții și fii unul dintre oamenii care duc arta și cultura mai departe.
Voi continua să aduc arta și cultura mai aproape de oameni și la nivel local, în Cluj, prin newsletterul CooltCluj, cu evenimentele cultural-artistice ale săptămânii.
Ne recitim în 1 februarie!