Coolturalist #54

De vorbă cu Larisa Marin; TNB îl angajează pe Felix Alexa, regizor acuzat de hărțuire și agresiune sexuală; Ministerul Culturii alocă 500.000 de lei pentru promovarea filmului „Fjord” la Oscaruri.

Încep ediția asta cu niște gânduri pe care le-am scris zilele trecute, într-un moment când mă simțeam inspirată:

Eram copilul care leșina de emoții la serbări.

Mi-am amintit asta zilele trecute când vorbeam cu o prietenă despre cum simt uneori, după îndată 28 de ani pe pământul ăsta, că n-am făcut progrese prea mari când vine vorba de încrederea-n mine.

Car după mine ceva din copilul ăla introvertit și speriat. Și deși m-am mai dezghețat și-am prins cât de cât curaj să-mi deschid aripile, tot e un sâmbure de îndoială cuibărit la mine-n piept. Indiferent ce fac, e acolo așa cum e și umbra mea.

Da, am avut n experiențe în care mi-am făcut bine treaba, în care a ieșit mai bine decât mi-aș fi imaginat, în care și eu, și ceilalți am fost mulțumiți. Proiecte și livrabile de care-am fost mândră. Dacă stau bine să mă gândesc, cele mai multe așa au fost.

Și totuși, când urmează să fac ceva care nu mi-e la îndemână, unde cred eu că scârțâi sau că nu-i ograda mea, mă stresez până-n pânzele albe. Asta în timp ce-n mintea mea am cel puțin două voci. Una care încearcă să mă liniștească și-mi zice că „nu-i mare lucru, o să te descurci, ai mai făcut asta” și alta care tremură ca o mlădiță gata să se frângă și-mi zice să fac stânga-mprejur și să stau în banca mea.

Dar îmi iau inima-n dinți și merg până la capăt. Și de cele mai multe ori iese bine, chiar dacă eu tot găsesc ce să-mi „bag de vină”. Am multe pretenții de la mine, mult mai mari decât am de la ceilalți.

Încerc doar să nu uit de copilul care-am fost. Cel care n-avea strop de curaj și încerca să atragă atenția cât mai puțin și, uneori, să se facă nevăzut.

CĂLĂTORIE ÎN JURUL OMULUI (A. STERMIN)

De vorbă cu Larisa Marin, scriitoare: „Să știi când să te desprinzi de ceea ce ai creat, asta e una dintre cele mai mari provocări ale scrisului”.

Pe Larisa Marin o cunosc de pe vremea când scriam amândouă la revista Jurnalul de sâmbătă, astfel că mă bucur nespus să văd cum își construiește propriul univers literar. O apreciez pentru curajul de a-și scoate poveștile din sertar, dar și pentru măiestria cu care împletește întâmplări, construiește suspans și dă viață unor personaje verosimile și complexe.

În septembrie, Larisa a publicat Gloria, al doilea său roman, după debutul din 2025 cu thrillerul psihologic Să nu uiți!. Noul volum a obținut locul al II-lea la concursul literar organizat de Editura InScript din Sibiu și ne invită în lumea unei actrițe celebre, care, dincolo de succes și de imaginea admirată de ceilalți, încearcă să se regăsească pe sine.

Larisa vorbește despre vulnerabilitatea de a lăsa o parte din tine în mâinile cititorilor, despre scris ca formă de autocunoaștere și despre bucuria de a descoperi că ceea ce ai așternut pe hârtie poate crea o legătură cu un om pe care nu l-ai întâlnit niciodată.

CUM SĂ OPREȘTI TIMPUL (M. HAIG)

🗞️ (de citit) Un interviu cu Mircea Bravo (Popa) și Cristi Ilișuan, realizat de Dragoș Costache.

„România îmi dă constant situații amuzante. România e șmecheră, are niște paradoxuri pe care, dacă trăiam în Elveția sau în Suedia, unde totul e pus la punct și orgoliile sunt mai mici, nu le-aș fi trăit. Nunta pe bani, de exemplu, există doar în Balcani. În Occident duci un cadou simbolic. La noi nunta devine un business. M-am setat mental așa: când mi se întâmplă ceva rău și mă enervez, e acolo o idee de film.

Și ce aș vrea să dau înapoi e iubire. Să le explic oamenilor că toți suntem proști, toți suntem răi. Uite, lumea zice: „Mircea Bravo e rău, Mircea Bravo e prost”. Înseamnă că probabil toți suntem așa. Hai să fim mai înțelegători. Toți avem interesele noastre, toți suntem speriați pentru curul nostru, dar hai să încercăm să stăm uniți, să unim un pic țara asta superdivizată.”

🎶 (de neratat) Transilvania Jazz Festival 2026 aduce patru concerte și două seri de jam session, în 6-7 noiembrie la Cluj-Napoca.

🖼️ (de vizitat) Cum arată o distopie care nu ne sperie, ci ne atrage? Expoziția PARADIS/TOPIA, semnată de artista vizuală Carla Schoppel, explorează ideea unei lumi aparent perfecte, care promite confort, siguranță și o viață permanent optimizată, dar ascunde propriile neliniști. Prin colaje analogice realizate manual, din imagini preexistente pe care le decupează și le reasamblează în contexte neașteptate, artista schimbă sensul unor imagini familiare și pune în dialog corpul, natura și artificialul. Expoziția poate fi vizitată începând cu 1 noiembrie 2026, de la ora 19:00, la Celula de Artă (Bd. Carol I nr. 53, București).

🧠 (de conștientizat) „Menopauza este unul dintre secretele cele mai bine păzite din societatea noastră”, spune cercetătoarea Lisa Mosconi. Mai multe femei vorbesc despre schimbările adânci pe care furtunile hormonale le-au adus în viețile lor, dar și despre cum suplinesc golurile de informație și sprijin.

🎶 (de ținut minte) Andre Rieu revine la Cluj pe 21 și 22 octombrie 2027, cu două concerte la BTarena.

🎥 (de văzut) 8 filme de groază de văzut pe Netflix în weekendul de Halloween.

GRĂDINA UITATĂ (K. MORTON)

Sarcofag roman intact, cu jucării și obiecte funerare, descoperit în Constanța.

Arheologii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța au descoperit un sarcofag intact în necropola vechii cetăți Tomis, în cartierul Flămânda. Mormântul datează, potrivit primelor estimări, din secolele II–III d.Hr. și conține rămășițele unui sicriu de copil, alături de obiecte funerare care pot oferi indicii despre ritualurile și obiceiurile din perioada romană. Sarcofagul a fost transportat la muzeu și deschis în prezența unei echipe de arheologi, restauratori și conservatori, operațiunea fiind transmisă și în direct.

Printre obiectele descoperite se numără figurine din lut în formă de căluț și cocoș, o brățară, un medalion, podoabe din bronz și ghirlande de flori. Medalionul i-a făcut pe specialiști să ia în calcul posibilitatea ca mormântul să aparțină unui băiat. Faptul că sarcofagul s-a păstrat intact, iar obiectele din interior nu au fost deranjate, face ca descoperirea să fie cu atât mai valoroasă. Toate piesele urmează să fie documentate și studiate de specialiștii muzeului.

O LUME IMENSĂ (E. YONG)

TNB îl angajează pe Felix Alexa, regizor acuzat de hărțuire și agresiune sexuală.

Teatrul Național din București (TNB) tocmai ne-a arătat cât de ușor pot fi ignorate abuzurile în sistemul cultural românesc, angajându-l pe regizorul Felix Alexa. Deși în 2023 au ieșit la iveală mărturii cutremurătoare ale unor foste studente și partenere care l-au acuzat de hărțuire, agresiune sexuală și șantaj, instituțiile statului par să închidă ochii. După ce UNATC a clasat rapid cazul, permițându-i să predea în continuare, acum TNB, sub noua conducere a Adei Lupu Hausvater, îi oferă o platformă de prestigiu. Este o decizie care transmite un mesaj revoltător: în teatrul românesc, statutul și relațiile pot șterge cu buretele orice derapaj, validând implicit comportamentul abuziv.

Între timp, au apărut și mărturii publice ale actorilor Conrad Mericoffer și Mihai Călin, care vorbesc despre propriile experiențe de lucru cu Felix Alexa și descriu un comportament abuziv, marcat de intimidări, umilințe și conflicte repetate. Mericoffer povestește că, la doar 22 de ani, ajunsese să se simtă rău fizic înaintea spectacolelor, din cauza atitudinii regizorului. Mihai Călin spune că a decis, în urmă cu aproximativ opt ani, să nu mai lucreze cu acesta și că i-a semnalat managerului TNB istoricul comportamentului său.

De asemenea, actorii Ionuț Toader și Istvan Teglaș s-au solidarizat public cu persoanele care au reclamat abuzuri. Felix Alexa respinge acuzațiile și le numește mincinoase. Dincolo de versiunile contradictorii, rămâne o întrebare importantă: ce responsabilitate au instituțiile culturale atunci când aleg cu cine colaborează și ce mediu de lucru încurajează prin aceste decizii?

Situația asta scoate la lumină o realitate profund toxică din culisele instituțiilor noastre culturale. Faptul că mulți angajați și actori ai TNB se află sub contracte pe perioadă determinată îi face să ezite în a critica public astfel de decizii, punând siguranța locului de muncă înaintea liberei exprimări. În acest context, angajarea regizorului riscă să descurajeze atât persoanele care au avut curajul să vorbească despre experiențele lor, cât și eforturile generale de a consolida un mediu de lucru bazat pe siguranță și respect profesional.

Parinoush Saniee, la FILIT: „Femeile din toată lumea au în comun lupta. Peste tot sunt considerate gen secundar”.

Scriitoarea iraniană Parinoush Saniee, una dintre cele mai importante voci ale literaturii contemporane din Iran, a fost prezentă la cea de-a 14-a ediție a FILIT Iași, desfășurată în perioada 21–25 octombrie. În cadrul întâlnirii cu publicul de la Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, autoarea a vorbit despre cenzura din Iran, plecarea din țară, dezrădăcinare și experiența comună a femeilor, indiferent de cultura din care provin. „Femeile din toată lumea au în comun lupta. Peste tot sunt considerate gen secundar”, a afirmat aceasta, vorbind despre eforturile pe care femeile trebuie să le facă pentru a-și câștiga libertatea și dreptul de a-și urma propriile aspirații.

Una dintre cărțile sale, Cei rămași și cei plecați, publicată în România la Editura Polirom, este interzisă în Iran de 18 ani. „Voi, aici, aveți cartea mea, dar poporul meu nu are acces la ea”, a spus scriitoarea. Consacrată internațional prin romanul Cel care mă așteaptă (The Book of Fate), tradus în peste 30 de limbi, Saniee explorează în cărțile sale felul în care presiunile sociale, tradițiile și schimbările politice influențează viețile oamenilor, în special ale femeilor și copiilor. La Iași, s-a întâlnit și cu liceenii de la revista ALECART, despre care a spus că au impresionat-o prin pasiunea pentru lectură: „Nu am întâlnit nicăieri în lume adolescenți din actuala generație care să citească atât de mult. Ceea ce am văzut la Iași este extraordinar.”

Un tablou de Nicolae Grigorescu figurează în contabilitatea unui muzeu din Ploiești la doar 3,50 lei.

Un tablou semnat de Nicolae Grigorescu, aflat în patrimoniul Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu Quintus”, figurează în evidențele contabile cu doar 3,50 lei. Potrivit conducerii muzeului, lucrarea fusese evaluată înainte de 1989 la 35.000 de lei, iar valoarea actuală este rezultatul denominării monedei naționale din 2005. Camera de Conturi Prahova a semnalat însă o problemă mai amplă: numeroase opere din patrimoniul instituției nu au fost reevaluate, iar valorile din acte nu mai reflectă importanța sau valoarea lor reală. Directorul muzeului spune că instituția nu dispune de bugetul necesar, evaluarea colecțiilor putând costa zeci de mii de euro.

Cazul a stârnit reacții și în lumea culturală. Horia-Roman Patapievici, președintele casei de licitații Artmark, a descris situația drept un „act de cretinism administrativ” și a atras atenția că felul în care o societate își evaluează artiștii spune multe despre sănătatea culturii sale. „Problema valorii unui pictor este problema sănătății unei culturi. O cultură sănătoasă este o cultură capabilă să-și evalueze corect marile valori”, a afirmat acesta pentru Radio România Cultural. Diferența dintre valoarea din contabilitate și cea de pe piața de artă este evidentă: în 2024, o altă pictură de Grigorescu, Țărăncuță odihnindu-se, a fost vândută la licitație cu 365.000 de euro. Cazul ridică o întrebare incomodă despre cât de mult ne preocupă, în practică, protejarea și administrarea patrimoniului cultural.

Muzeul Rezilienței, un pavilion interactiv despre riscurile care ne afectează viața de zi cu zi.

Art Safari New Museum a lansat la București Muzeul Rezilienței, un pavilion interactiv care își propune să ne ajute să înțelegem mai bine riscurile cu care ne confruntăm, de la schimbări climatice și dezastre naturale până la cutremure și amenințări digitale. Prin simulări, jocuri și scenarii inspirate din situații reale, vizitatorii pot afla cum să recunoască pericolele și, mai ales, cum să reacționeze în fața lor. Ideea din spatele proiectului este simplă: informația nu este suficientă dacă nu știm să o transformăm în măsuri concrete de prevenție.

Prima expoziție, „Noua climă. Suntem pregătiți?”, poate fi vizitată până pe 20 decembrie, la galeria din Amzei 13, și explorează fenomene precum canicula, seceta, inundațiile și grindina. În 2027, pavilionul va găzdui alte două expoziții interactive: una dedicată cutremurelor, care va marca 50 de ani de la seismul din 1977, și alta despre securitatea cibernetică, fraudele online și furtul de date. Muzeul Rezilienței face parte din cel de-al 19-lea sezon Art Safari, deschis până pe 20 decembrie, de joi până duminică.

De doi ani aduc arta și cultura mai aproape de tine prin Coolturalist. Dacă ți-a rămas în minte măcar un interviu, dacă te-a făcut să zâmbești sau să descoperi ceva nou, îți poți exprima recunoștința printr-o donație. Îți mulțumesc că mă citești! ❤️

Muzeul de Artă Constanța primește 36 de lucrări semnate de sculptorul Vasile Gorduz.

Muzeul de Artă Constanța își îmbogățește colecția cu 36 de lucrări semnate de sculptorul Vasile Gorduz (1931–2008), în urma unei donații oferite de Fundația Amzei, Constantin Virgil Scripcariu, Adriana Simina Scripcariu, Maria Iulia Stanciu și societatea STARH – Arhitectură. Lucrările, evaluate la peste 660.000 de lei, vor fi expuse într-un spațiu permanent dedicat artistului, unul dintre reprezentanții importanți ai sculpturii românești contemporane. Gorduz a fost cunoscut atât pentru sculpturile sale monumentale, cât și pentru activitatea didactică, fiind profesor la Academia de Arte Frumoase din București între 1990 și 2005.

Noua sală va fi amenajată la etajul al treilea al muzeului și va recrea atmosfera atelierului sculptorului, completată de materiale multimedia despre viața și opera sa. Inițiativa îi aparține sculptorului Constantin Virgil Scripcariu, fost student al lui Gorduz, și are o semnificație aparte și pentru directoarea muzeului, Lelia Rus Pîrvan, care i-a fost, de asemenea, studentă. Donația face parte dintr-un efort mai amplu de dezvoltare a patrimoniului instituției, care a primit, în perioada 2021–2026, donații în valoare totală de peste 1,44 milioane de lei.

Se lansează Platforma națională Artă Durabilă, un spațiu dedicat proiectelor culturale sustenabile.

Artiștii, instituțiile culturale și organizațiile din România vor avea la dispoziție o nouă resursă pentru promovarea inițiativelor care aduc arta mai aproape de principiile dezvoltării durabile. Platforma națională Artă Durabilă va reuni interviuri, filme documentare, portrete de artiști, podcasturi și materiale editoriale despre practici precum eco-designul, reutilizarea materialelor, economia circulară și folosirea responsabilă a resurselor. Unul dintre instrumentele principale va fi o hartă interactivă care va ajuta publicul să descopere proiecte și organizații din țară și va încuraja colaborarea dintre cei implicați în domeniu.

Lansarea a avut loc în cadrul celei de-a IV-a ediții a Galei „Dezvoltarea Durabilă văzută prin lentila artei”, organizată de Asociația E Ceva Bine, în parteneriat cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă. Proiectul include și o componentă educațională: peste 240 de adolescenți participă la 16 ateliere de mentorat în care explorează, alături de artiști, folosirea materialelor recuperate, designul responsabil și tehnicile creative sustenabile. Platforma continuă inițiative începute în 2021 și își propune să păstreze accesibile, pe termen lung, exemplele și experiențele care pot inspira un mod mai responsabil de a crea și de a gestiona activitatea culturală.

Ministerul Culturii alocă 500.000 de lei pentru promovarea filmului „Fjord” la Oscaruri.

Filmul „Fjord”, regizat de Cristian Mungiu și propunerea României la categoria „Cel mai bun lungmetraj internațional” a Premiilor Oscar 2027, va primi 500.000 de lei de la Ministerul Culturii pentru campania de promovare. Ministrul Ioana Ciocan a explicat că participarea la competiție presupune mai mult decât realizarea unui film: producția trebuie să ajungă la membrii Academiei Americane de Film prin proiecții, distribuție, apariții în media și campanii online și offline. „Este o muncă sisifică. Dacă vom reuși, nu știu. Dar, cu siguranță, vom încerca”, a declarat aceasta.

Premiat cu Palme d’Or la Cannes, „Fjord” a avut deja proiecții speciale în România, iar premiera națională este programată pentru 15 ianuarie 2027, la Sala Palatului din București, în prezența regizorului și a actorilor Sebastian Stan și Renate Reinsve. Lista scurtă pentru Oscaruri va fi anunțată pe 15 decembrie 2026, nominalizările finale pe 21 ianuarie 2027, iar gala va avea loc pe 14 martie, la Los Angeles.

ZONA DE INTERES (M. AMIS)

Cum poate locuirea cooperativă să răspundă crizei locuințelor? O expoziție despre modelul catalan, la București.

Cum ar putea arăta locuințele în care oamenii nu sunt doar vecini, ci participă împreună la construirea comunității din care fac parte? Revista Zeppelin și Festivalul de Film UrbanEye aduc la București expoziția Catalonia: Locuirea în colaborare, care prezintă proiecte de locuire cooperativă din Spania. Modelul catalan presupune ca administrațiile publice să pună la dispoziție terenuri pentru perioade de aproape 100 de ani, iar locuitorii, organizați în cooperative, să participe la finanțarea, proiectarea și administrarea propriilor locuințe. „Este un proces pornit «de jos în sus»”, explică organizatorii, în care comunitatea are un rol activ în felul în care sunt gândite și folosite spațiile.

Proiectele prezentate propun și soluții care țin cont de impactul asupra mediului: construcții cu structuri din lemn, strategii de economisire a energiei și spații comune generoase, adaptate nevoilor locatarilor. Expoziția include și o discuție despre situația din România, primul proiect local de cohousing și oportunitățile pe care le avem în fața crizei locuirii. Vernisajul are loc pe 3 noiembrie, de la ora 19:00, la ARCUB – Hanul Gabroveni, iar de la ora 17:00, arhitecții Ivan Mata și Fina Urpí (Vaivera Arquitectura) vor prezenta modelul catalan la Cinema Elvire Popesco. Expoziția poate fi vizitată până pe 22 noiembrie, cu intrare liberă.

Alternosfera pornește în turneul „Aproape Alternosfera”: concerte intime și povești care nu au ajuns până acum la public.

Alternosfera pregătește pentru lunile noiembrie și decembrie un turneu diferit de concertele obișnuite: „Aproape Alternosfera”, o serie de întâlniri în săli mici, în care muzica se împletește cu povești, amintiri și discuții despre aproape trei decenii de activitate. Piesele vor fi reinterpretate în aranjamente camerale, pentru voce, chitară, pian și vioară, iar Marcel Bostan va vorbi despre începuturile trupei, procesul de creație și întâmplările care au rămas, până acum, în culisele proiectului. „Acest format ne oferă ocazia să intrăm în mai multe orașe din România în care ne dorim de mult să ajungem și să avem, în sfârșit, timp pentru ce rămâne, de obicei, nespus între piese”, spune solistul.

Fiecare concert va avea un invitat special – muzicieni, artiști, jurnaliști sau scriitori – care va ghida conversația și va aduce propria perspectivă asupra universului Alternosfera. Publicul va putea interveni cu întrebări și va face parte din această întâlnire mai apropiată cu trupa. Turneul începe pe 3 noiembrie, la București, și continuă în Galați, Craiova, Bacău, Suceava, Iași, Ploiești, Râmnicu Vâlcea și Pitești. Biletele sunt disponibile pe iabilet.ro.

POEMELE LUMINII (L. BLAGA)

13 octombrie 2026

pământul
ăsta
mai poate
rodi
chiar dacă arid și sterp
sufocat de gri și de betoane
atâta timp cât apa se poate infiltra
pământul
ăsta
mai
poate
rodi

***

Mai multe poezii scrise de mine poți citi aici.

Dacă ți-a plăcut această ediție, te rog trimite-o mai departe celor cărora crezi că le-ar plăcea să primească acest newsletter îngrijit cu drag. Îți mulțumesc! 😊

Locuiești în Cluj sau ai cunoștințe în oraș? Abonează-te la CooltCluj sau măcar dă-le prietenilor tăi de veste despre newsletterul săptămânal cu evenimente culturale.

Ne recitim peste două săptămâni! 🌞