Coolturalist #48

Expoziția Living with a bag ajunge pe 11 septembrie la Cluj; Trupa Teatrului din Focșani rămâne în picioare; MoMA îi dedică lui Andrei Ujică prima retrospectivă completă din America de Nord.

Dacă ar fi să aleg un fir roșu pentru ediția de azi, cred că ar purta numele curajului și al empatiei.

Empatia și curajul de a asculta povești pe care, de multe ori, alegem să nu le vedem. De a apăra un teatru înainte să dispară. De a păstra vii cultura și memoria, mai ales atunci când par fragile.

Sper să găsești printre rândurile de mai jos o idee, o trăire sau un artist care să rămână cu tine și după ce închizi newsletterul și te întorci la ale tale.

CĂLĂTORIE ÎN JURUL OMULUI (A. STERMIN)

Suntem pregătiți să ascultăm poveștile oamenilor care trăiesc cu stomă? Expoziția Living with a bag ajunge pe 11 septembrie la Cluj.

Nu ești în măsură să vorbești despre asta. Asta mi-am spus la câteva zile după ce Dragoș mi-a lansat invitația de a face și eu o lucrare sau de a scrie ceva pentru expoziția Living with a bag, care va avea vernisajul la Cluj pe 11 septembrie 2026.

După ce m-am documentat și-am citit mărturii ale oamenilor din toată lumea care trăiesc cu stomă de mai că m-a bușit plânsul, am căpătat un pic mai mult curaj și am decis să pregătesc un colaj pornind de la această temă. Mi-am propus să ascult, să înțeleg și să încerc să transmit o emoție care să îndemne privitorii să asculte și să privească cu empatie spre ce înseamnă viața cu stomă.

Acesta cred că este unul dintre cele mai importante roluri ale artei: să vorbească despre lucrurile despre care nouă ne este dificil și pe care, din necunoaștere, obișnuim să le trecem cu vederea. Living with a Bag, organizată de echipa Să fiți cuminți, aduce în prim-plan viața persoanelor care trăiesc cu o stomă, rezultatul unei intervenții chirurgicale prin care se creează o deschidere în abdomen pentru eliminarea conținutului intestinal atunci când traseul natural al digestiei nu mai este funcțional.

Pornind de la mărturii reale reinterpretate prin lucrări de artă contemporană, expoziția ne invită să privim dincolo de dispozitivul medical și să stăm față în față cu povești despre adaptare, vulnerabilitate, demnitate și puterea de a merge mai departe. Expoziția își propune să deschidă un dialog asupra modului în care privim și relaționăm cu corpurile neconforme și transformările prin care acestea trec.

Doi dintre artiștii care iau parte la expoziție, Ana Huțanu și Vasile Alexandru Puchianu (Bmre), vorbesc despre responsabilitatea de a reprezenta experiențele altora, despre vulnerabilitate și despre felul în care arta poate schimba privirea noastră asupra unor realități pe care, de cele mai multe ori, alegem să nu le vedem.

Până pe 11 septembrie, când ne dăm întâlnire la vernisajul de la The Cosmic House, te invit să citești interviul de mai jos.

CUM SĂ OPREȘTI TIMPUL (M. HAIG)

🗞️ (de citit) Estetica supravegherii e noul trend al internetului. Cum a devenit moda vehiculul perfect pentru rebrandingul Big Tech?

🖼️ (de văzut) Noul film al lui Radu Jude va avea premiera nord-americană la New York Film Festival 2026. „Jurnalul unei cameriste” va fi lansat in Romania pe 20 noiembrie.

🎁 (de neratat) „N-am irosit niciun minut din viața mea”. Drumul lui Lee Miller de la suprarealism la frontul de luptă.

Cunoscută inițial ca model și muză a suprarealismului, Lee Miller a devenit una dintre cele mai importante fotojurnaliste ale celui de-Al Doilea Război Mondial. A documentat eliberarea lagărelor de concentrare naziste, a surprins unele dintre cele mai puternice imagini ale secolului trecut și a rămas în istorie prin celebra fotografie în care face baie în apartamentul lui Hitler, în aceeași zi în care fotografiase ororile de la Dachau. O amplă retrospectivă organizată la Tate Britain și expoziții recente din România readuc în atenție nu doar opera sa, ci și felul în care a privit lumea prin obiectiv.

Povestea lui Lee Miller vorbește despre curaj, memorie și responsabilitatea de a documenta adevărul, chiar și atunci când este greu de privit. După moartea ei, familia a descoperit o arhivă impresionantă de fotografii și manuscrise care a schimbat modul în care este înțeleasă moștenirea artistei. Astăzi, imaginile sale continuă să inspire noi generații și să amintească faptul că fotografia poate fi mai mult decât un document al istoriei: poate deveni o formă de rezistență împotriva uitării.

🎶 (de ascultat) Edwyn Collins - A Girl Like You:

O LUME IMENSĂ (E. YONG)

Trupa Teatrului din Focșani rămâne în picioare după reacția puternică a comunității.

Consiliul Local Focșani a revocat în unanimitate decizia prin care Teatrul „Maior Gh. Pastia” urma să fie transformat din teatru de repertoriu în teatru de proiecte, măsură care ar fi dus, practic, la desființarea trupei permanente. Hotărârea vine după un val de reacții din partea actorilor, oamenilor de cultură și a publicului, care au criticat decizia și au cerut păstrarea teatrului în forma sa actuală.

Deși pericolul desființării trupei a fost înlăturat, tensiunile nu s-au încheiat. Actorii cer demiterea managerului interimar și numirea unui profesionist din breaslă până la organizarea unui concurs pentru ocuparea funcției. Cazul de la Focșani a readus în atenție cât de vulnerabile pot fi instituțiile culturale și cât de importantă este implicarea comunității în apărarea lor.

Un nou spațiu pentru artă contemporană se deschide la Timișoara.

Începând din 17 septembrie, Timișoara va avea un nou reper pentru iubitorii de artă contemporană. Fundația Art Encounters deschide un centru dedicat expozițiilor, educației și dialogului cu publicul, amenajat la standarde muzeale internaționale. Debutul este marcat de expoziția „Picasso en visite”, realizată în parteneriat cu Musée Picasso din Antibes, care aduce în premieră în oraș lucrări de pictură, grafică și ceramică semnate de Pablo Picasso. Expoziția va putea fi vizitată până pe 17 ianuarie 2027.

Noul spațiu își propune să fie mai mult decât o galerie de artă. Vizitatorii vor găsi aici o bibliotecă, o librărie de specialitate, ateliere și programe educaționale pentru toate vârstele, dar și platforma Focus Art Encounters, dedicată proiectelor artistice experimentale și colaborărilor interdisciplinare. Gândit ca un loc deschis comunității și accesibil inclusiv persoanelor cu dizabilități, centrul își propune să transforme întâlnirea cu arta într-o experiență care continuă pe tot parcursul anului.

Brâncuși, în centrul celei mai mari retrospective din Germania din ultimele cinci decenii.

Neue Nationalgalerie din Berlin găzduiește prima mare expoziție dedicată lui Constantin Brâncuși în Germania după mai bine de 50 de ani. Realizată în parteneriat cu Centrul Pompidou din Paris, retrospectiva reunește peste 150 de sculpturi, fotografii, desene, filme și documente de arhivă, oferind o imagine amplă asupra operei artistului român care a revoluționat sculptura modernă. Vizitatorii pot vedea lucrări emblematice precum „Sărutul”, „Pasărea în spațiu”, „Muza adormită” și „Coloana fără sfârșit”, dar și o reconstituire parțială a celebrului său atelier.

Expoziția își propune să îl aducă mai aproape de publicul german, unde Brâncuși este mai puțin cunoscut decât în Franța, deși este considerat unul dintre cei mai influenți artiști ai secolului XX. Prin această retrospectivă, organizatorii vor să evidențieze impactul pe care l-a avut asupra artei moderne și să ofere unei noi generații șansa de a descoperi unul dintre cei mai importanți sculptori ai lumii.

Hollywood încasează mai mult, dar atrage mai puțini spectatori în cinematografe.

Hollywood traversează un moment paradoxal: deși box office-ul nord-american a înregistrat un weekend record datorită unor filme precum noul „Spider-Man” și „Odiseea” lui Christopher Nolan, numărul oamenilor care merg la cinema rămâne mult sub nivelul de dinaintea pandemiei. Creșterea încasărilor este susținută în principal de bilete mai scumpe, proiecții premium, precum IMAX, și de succesul câtorva producții-eveniment, nu de o revenire a publicului în sălile de cinema.

Tot mai mulți spectatori aleg să meargă la cinema doar pentru marile lansări, în timp ce platformele de streaming continuă să schimbe obiceiurile de consum. În același timp, o mare parte din veniturile industriei ajung la un număr restrâns de studiouri, iar această concentrare începe să atragă atenția autorităților americane. Cu alte cuvinte, deși Hollywood pare să fie din nou în formă la prima vedere, succesul său depinde tot mai mult de câteva blockbustere și de bilete mai scumpe, nu de un public mai numeros.

Clădirile degradate din București sunt acoperite cu mesh-uri până la consolidare.

Primăria Capitalei continuă să monteze mesh-uri pe clădirile aflate în paragină din București, o măsură temporară menită să îi protejeze pe trecători de bucățile de tencuială care se pot desprinde și să îmbunătățească aspectul orașului. Până acum, 11 imobile din zone precum Calea Moșilor, Centrul Vechi și bulevardul Carol I au fost acoperite, iar alte clădiri urmează să intre în program.

Potrivit Primăriei, soluția este una simplă și ieftină, folosită până când imobilele vor putea fi consolidate. În paralel, autoritățile au adoptat un regulament pentru fațadele clădirilor din Centrul Vechi și din zonele protejate, care include și un program de sprijin destinat proprietarilor ce aleg să își renoveze clădirile degradate.

UBB a obținut un grant european de 2,5 milioane de euro pentru un proiect de cercetare în literatură.

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca a câștigat un grant european de 2,5 milioane de euro, cea mai mare finanțare individuală de cercetare acordată prin programul Horizon Europe. În următorii cinci ani, proiectul RORIENT va analiza modul în care imaginea Orientului a fost construită și reinterpretată în literatura și cultura română, pornind de la poziția aparte pe care România a avut-o între marile imperii ale secolelor XIX și XX.

Cercetarea va reuni specialiști în literatură otomană, indiană, rusă și balcanică și va fi coordonată de Anca Pârvulescu, profesoară la Washington University din St. Louis și cercetătoare afiliată UBB. Proiectul își propune nu doar să ofere o perspectivă nouă asupra culturii române, ci și să dezvolte un model de analiză care ar putea fi folosit pentru studierea altor culturi din Europa Centrală și de Est.

8 milioane de cărți au fost distruse într-un atac asupra unui depozit din Ucraina.

Un atac rusesc asupra unui depozit de carte din Harkov a distrus aproximativ 8 milioane de volume, inclusiv manuale pentru copii, potrivit editurii ucrainene Ranok. Reprezentanții editurii spun că este cea mai mare pierdere suferită de infrastructura de carte a Ucrainei de la începutul invaziei pe scară largă și descriu incidentul drept un atac direct asupra educației și culturii țării.

Nu este primul astfel de caz. Luna trecută, un alt atac asupra unui depozit de lângă Kiev a distrus aproximativ 800.000 de cărți, iar de la începutul războiului numeroase muzee, galerii, biserici și alte obiective culturale au fost avariate sau distruse. Pentru mulți ucraineni, aceste lovituri nu vizează doar infrastructura, ci și memoria, identitatea și patrimoniul cultural al țării.

Trimite ediția mai departe, prietenilor, colegilor, cui simți că i-ar plăcea și ia-ți din ea ce-ți priește.

Clujul aduce arta și medicina împreună pentru a promova prevenția.

Cluj-Napoca găzduiește proiectul internațional „CLARA – Artă pentru prevenție”, o inițiativă care reunește artiști, medici și cercetători din România și Republica Moldova pentru a vorbi despre sănătate într-un mod diferit. În locul campaniilor clasice de informare, proiectul folosește arta contemporană pentru a transforma teme precum prevenția, vulnerabilitatea și grija față de propriul corp în experiențe accesibile și ușor de înțeles pentru public.

Prima etapă are loc la Chișinău, unde un laborator de anatomie patologică este transformat temporar într-un spațiu de creație artistică. Lucrările rezultate vor fi expuse în septembrie atât în Republica Moldova, cât și la Cluj, la Pavilionul Tinerilor, unde comunitatea va putea descoperi cum pot colabora arta și știința pentru a încuraja dialogul despre prevenția medicală și importanța controalelor periodice.

Artiștii cer Primăriei Capitalei soluții pentru întârzierile la plată și subfinanțarea culturii.

Zeci de actori și creatori care colaborează cu teatrele bucureștene îi cer, printr-o scrisoare deschisă adresată primarului Ciprian Ciucu, să intervină în problema întârzierii plăților și a subfinanțării cronice a instituțiilor de cultură. Semnatarii, printre care Șerban Pavlu, Nicoleta Hâncu și Mirela Oprișor, spun că întârzierile de câteva luni au devenit o normalitate și afectează direct traiul celor care lucrează în domeniu.

Artiștii susțin că problema depășește aspectele administrative și ține de bugete insuficiente, care pun în pericol funcționarea teatrelor de proiect și a întregului ecosistem cultural. Ei solicită o întâlnire cu reprezentanții Primăriei pentru a găsi soluții pe termen lung, avertizând că, fără o finanțare adecvată, calitatea actului cultural și viitorul unor instituții importante vor avea de suferit.

ZONA DE INTERES (M. AMIS)

MoMA îi dedică lui Andrei Ujică prima retrospectivă completă din America de Nord.

Muzeul de Artă Modernă din New York (MoMA) va prezenta între 11 și 16 septembrie 2026 prima retrospectivă nord-americană completă dedicată regizorului român Andrei Ujică. Publicul va putea vedea toate filmele cineastului, inclusiv „Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu”, pe care MoMA o descrie drept o lucrare esențială a cinematografiei contemporane. Ujică va fi prezent la mai multe proiecții și discuții cu spectatorii, iar programul include și fragmente din noul său proiect, „Matches and Days”, precum și filmul recent „TWST/Things We Said Today”.

În prezentarea oficială, MoMA îl numește pe Andrei Ujică „unul dintre cei mai buni eseiști de film ai cinematografiei contemporane”, subliniind felul în care filmele sale explorează relația dintre imagine, memorie, istorie și putere. De la prăbușirea comunismului și Revoluția din 1989 până la influența culturii pop și a mass-media asupra identității colective, retrospectiva propune o privire amplă asupra unei opere care a marcat cinemaul documentar și eseistic din ultimele decenii.

De aproape doi ani aduc arta și cultura mai aproape de tine prin Coolturalist. Dacă ți-a rămas în minte măcar un interviu, dacă te-a făcut să zâmbești sau să descoperi ceva nou, îți poți exprima recunoștința printr-o donație. Îți mulțumesc că mă citești! ❤️

Cultura țestului din Oltenia face primii pași spre patrimoniul UNESCO.

Consiliul Județean Dolj a lansat proiectul „Cultura țestului în Oltenia”, prin care își propune să protejeze și să promoveze tradiția coacerii pâinii în țest. Primul obiectiv este includerea acestui meșteșug în Registrul Național al Patrimoniului Cultural Imaterial, un pas esențial înaintea unei viitoare candidaturi la UNESCO. În acest scop, specialiștii documentează tradițiile locale prin cercetări de teren, interviuri și materiale video realizate în mai multe comunități din Oltenia.

Pe lângă cercetare, proiectul pune accent și pe implicarea comunității. Vor fi organizate ateliere, demonstrații culinare, școli de vară, expoziții și conferințe menite să readucă în atenție un obicei care face parte din identitatea regiunii. Inițiatorii speră ca, la fel ca ceramica de Horezu sau ritualul Călușului, și cultura țestului să ajungă să fie recunoscută la nivel internațional ca parte a patrimoniului cultural imaterial UNESCO.

MINUNATA LUME NOUĂ (A. HUXLEY)

Anthropic, acuzată că a distrus și scanat mii de cărți pentru antrenarea inteligenței artificiale.

Documente apărute într-un proces din Statele Unite arată că Anthropic, compania din spatele chatbotului Claude, a derulat un proiect intern prin care a cumpărat zeci de mii de cărți, le-a scanat și apoi le-a distrus pentru a crea o bibliotecă digitală destinată antrenării modelelor sale de inteligență artificială. Potrivit documentelor, proiectul, numit „Panama”, urmărea accesul la cărți de calitate, inclusiv titluri care nu existau în format digital, iar compania ar fi dorit ca această inițiativă să rămână confidențială.

Cazul a reaprins dezbaterea despre drepturile de autor în era AI. Un grup de scriitori a acuzat Anthropic că a folosit inclusiv biblioteci piratate pentru a obține opere protejate, iar compania a acceptat recent să plătească 1,5 miliarde de dolari pentru a încheia litigiul. Deși instanța a considerat că folosirea cărților cumpărate legal pentru antrenarea AI poate fi permisă în anumite condiții, disputa privind utilizarea materialelor obținute prin piratare rămâne deschisă și reflectă provocările cu care se confruntă întreaga industrie a inteligenței artificiale.

POEMELE LUMINII (L. BLAGA)

să te ia dracu otis cu I’ve got dreams to remember

ți-am spus astă seară
când am vrut să mor
în baia unei benzinării
unde mi-aș fi lăsat prezentul amanet
m-aș fi tuns bob
vopsit brunetă
aș fi pus un cuțit la jartieră
și într-o amnezie a moralității
mi-aș fi luat rolul de amantă
în serios
i-aș fi recunoscut fiecărei femei
fie ea vie sau moartă
că nu mă suspectează pe nedrept
și că tot ce crede despre mine
e purul adevăr
că eu nu sunt vanilla
eu sunt însăși instituția nelegitimului

***

fragment dintr-o poezie scrisă de Tatiana Ernuțeanu, apărută la Clivaj.

Dacă ți-a plăcut această ediție, te rog trimite-o mai departe celor cărora crezi că le-ar plăcea să primească acest newsletter îngrijit cu drag. Îți mulțumesc! 😊

Locuiești în Cluj sau ai cunoștințe în oraș? Abonează-te la CooltCluj sau măcar dă-le prietenilor tăi de veste despre newsletterul săptămânal cu evenimente culturale.

Ne recitim peste două săptămâni! 🌞