Coolturalist #47

„Boala îmi putea afecta trupul, dar nu și dorința de a crea”. Povestea lui Bogdan Mihai Radu, pictorul român care a ajuns la Royal Academy și în colecția regelui Charles.

S-a auzit de Coolturalist în newsletterul No bine, Cluj. Așa, pe neașteptate și nepregătite, Emil Moldovan și Julius Constantinescu s-au gândit să scrie despre newsletterul pe care-l citești acum. Asta la o zi sau două după ce mă întreba cineva pe Reddit dacă vreau statuie pentru că am depășit 100 de ediții de CooltCluj.

Ca să vezi cum e viața. „Cultură fără ifose şi fără scorţoşenie”. Așa l-au numit – m-a uns pe suflețel. Și-au inclus și interviul apărut recent la Subversiv.

CĂLĂTORIE ÎN JURUL OMULUI (A. STERMIN)

„Boala îmi putea afecta trupul, dar nu și dorința de a crea”. Povestea lui Bogdan Mihai Radu, pictorul român care a ajuns la Royal Academy și în colecția regelui Charles.

Medicii nu știau dacă își va mai putea folosi mâinile și nici dacă va mai picta vreodată. În lunile de spitalizare, când abia reușea să stea în șezut, Bogdan Mihai Radu a început să picteze cu pensula ținută în gură.

Astăzi, una dintre lucrările sale se află în colecția privată a Regelui Charles al III-lea, iar artistul a primit o scrisoare de mulțumire personală din partea suveranului britanic. După ce a câștigat Premiul I la Târgul Internațional de Artă de la Oxford, în 2018, s-a stabilit la Londra și a ajuns să expună la Royal Academy Summer Exhibition.

Lucrările sale se regăsesc și în colecțiile Muzeului Național Cotroceni, ale Familiei Regale a României și ale unor colecționari din țară și din străinătate, iar în 2022 a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria C – Arte Plastice.

Între salonul de spital și marile expoziții internaționale stau ani de recuperare, muncă, refuzuri, mutări, nesiguranță financiară și reconstrucție. Bogdan Mihai Radu vorbește astăzi despre viața reală din spatele unei cariere artistice: ce nu se vede dincolo de expoziții și premii, cât costă să continui, ce a învățat din diferențele dintre România și Marea Britanie și de ce arta i-a devenit, la propriu, o formă de supraviețuire.

CUM SĂ OPREȘTI TIMPUL (M. HAIG)

🤗 (de conștientizat) Boala mea, secretul meu. Când boala riscă să ne ia puterea și chiar independența, tendința e s-o negăm și s-o ascundem. Iar când vine cu rușine sau vină, evitarea e garantată.

⚡ (de văzut) Cele mai spectaculoase si riscante 10 cascadorii din istoria cinematografiei.

🎶 (de ascultat) Archive - Again:

🖼️ (de explorat) „Moartea este viață.” Anca Popa îți desenează copilăria în alb și negru:

🎥 (de citit) Un interviu frumos cu Anca Spiridon: „Scriu cum îmi place să citesc și fac lucrurile cum au sens pentru mine”, realizat de Anca Zaharia. Două femei minunate pe care le urmăresc cu drag în online.

O LUME IMENSĂ (E. YONG)

Clujeanul care își leagă singur cărțile: „Sunt foarte multe cărți pe care abia aștept să le iubesc”

Marius Pop, electronist, psiholog și legător de carte autodidact din Cluj-Napoca, transformă de aproape șase ani pasiunea pentru lectură într-un meșteșug. Pentru că nu găsea în librării edițiile pe care și le dorea, a început să își confecționeze singur volumele, de la fasciculele cusute manual până la copertele create special pentru fiecare carte. Ce a pornit dintr-o nevoie practică s-a transformat într-o pasiune pentru legătoria de artă, pe care o descrie ca pe „o vânătoare de vise”.

În paralel cu activitatea sa din domeniul IT, Marius găsește în acest meșteșug o formă de echilibru și satisfacție imediată. Spune că nu urmărește perfecțiunea, ci autenticitatea, iar micile imperfecțiuni fac parte din identitatea fiecărei cărți. Într-o lume dominată de tehnologie și producție în serie, el vede legătoria manuală ca pe o modalitate de a păstra vie bucuria lucrurilor făcute cu răbdare, cu mâinile și cu emoție.

De ce ajung atât de rar marile expoziții de artă în România. Lipsa asigurărilor este una dintre principalele probleme.

România găzduiește foarte puține expoziții de anvergură cu opere de artă, iar unul dintre motive este lipsa unei piețe dezvoltate pentru asigurarea acestora. Potrivit lui Cătălin Guriță, directorul Fundației WIN for ART, organizatorii sunt adesea nevoiți să apeleze la asigurători străini, ceea ce implică costuri ridicate și proceduri complicate. În aceste condiții, multe instituții aleg fie să expună lucrări cu o valoare mai mică, fie renunță complet la organizarea unor expoziții importante. În prezent, doar muzeele sunt obligate prin lege să asigure operele de artă, iar polițele disponibile în România sunt accesibile în principal instituțiilor, nu artiștilor sau colecționarilor privați.

Specialiștii spun că situația ar putea fi schimbată prin introducerea unui fond public de garantare, după modelul aplicat în țări precum Marea Britanie sau Belgia, unde statul preia o parte din riscurile financiare și reduce semnificativ costurile asigurărilor. O altă soluție ar fi dezvoltarea unor parteneriate între asigurătorii români și companii internaționale specializate în asigurarea operelor de artă. Astfel, România ar putea organiza mai multe expoziții de prestigiu și ar deveni mai puțin dependentă de piața externă pentru aducerea unor lucrări valoroase.

Peste 262.000 de oameni au participat la Electric Castle 2026. The Cure și Dogstar au încheiat festivalul în aplauzele publicului.

Electric Castle 2026 s-a încheiat după patru zile în care peste 262.000 de participanți au transformat domeniul de la Bonțida într-un loc al muzicii și al amintirilor. Ultima seară a adus pe scena principală trupa The Cure, într-un concert care a reunit fani din mai multe generații, dar și formația Dogstar, din care face parte Keanu Reeves, primită cu entuziasm de public. În paralel, aproape 5.000 de spectatori au urmărit pe ecranele festivalului finala Cupei Mondiale, trăind împreună victoria Spaniei.

Dincolo de cele peste 200 de concerte, ediția din acest an a rămas în memoria participanților și prin momentele spontane create de artiști, de la Tyler Joseph purtat pe brațele fanilor și concertul Nothing But Thieves sub stejar, până la îmbrățișările oferite de LP în mijlocul publicului. Organizatorii au anunțat și câteva cifre inedite ale ediției: 4.600 de ture cu roata panoramică, 17.800 de porții de cartofi consumați și un record de vânzări pentru tricourile Twenty One Pilots. Primele abonamente pentru Electric Castle 2027 au fost deja puse în vânzare.

Bavaria schimbă regulile privind operele de artă confiscate de naziști și promite un proces mai transparent de retrocedare.

Bavaria reformează modul în care sunt analizate cererile de restituire a operelor de artă confiscate de regimul nazist, după ani de critici privind lipsa de transparență. Autoritățile au decis ca cercetarea provenienței lucrărilor să nu mai fie făcută de muzee, ci de o echipă independentă din cadrul Institutului pentru Istorie Contemporană din München. Pe lângă asta, un nou comitet independent va evalua cererile de retrocedare și va formula recomandările finale, într-un sistem inspirat de modelele din Austria și Olanda.

Reforma vine la un an după scandalul care a dus la demisia directorului Colecțiilor de Pictură ale Statului Bavarez și odată cu recunoașterea oficială a unei „crize de încredere” în gestionarea acestor dosare. Tot acum, autoritățile au anunțat restituirea unui bust din bronz realizat de Pablo Picasso moștenitorilor colecționarului evreu Alfred Flechtheim, persecutat de naziști. Decizia este văzută drept un pas important spre repararea unor nedreptăți istorice, deși numeroase alte cereri de retrocedare așteaptă încă să fie soluționate.

Trimite ediția mai departe, prietenilor, colegilor, cui simți că i-ar plăcea și ia-ți din ea ce-ți priește.

Mesaj emoționant după Electric Castle: „Viețile noastre s-au schimbat pentru totdeauna în România”

Concertul susținut de trupa Dogstar, din care face parte și Keanu Reeves, la Electric Castle s-a transformat într-un moment de referință pentru cei trei muzicieni. După ce formația Wet Leg și-a anulat apariția din motive de sănătate, Dogstar a fost mutată pe scena principală și a cântat timp de o oră chiar înaintea trupei The Cure. Robert Mailhouse, bateristul formației, a mărturisit că vestea i-a luat prin surprindere și i-a făcut să retrăiască toate etapele prin care au trecut în cei 35 de ani de existență ai trupei.

Artistul spune că publicul din România a transformat concertul în „cea mai frumoasă seară” din cariera lor muzicală. După spectacol, membrii trupei au rămas copleșiți de emoție, iar Mailhouse le-a transmis fanilor un mesaj de recunoștință: „Viețile noastre s-au schimbat pentru totdeauna în România”. Pentru Dogstar, momentul a avut o încărcătură aparte și pentru că au urcat pe scenă înaintea formației The Cure, una dintre marile surse de inspirație ale trupei.

O româncă a creat costumele dansatorilor Shakirei pentru show-ul din finala Cupei Mondiale 2026.

Show-ul din pauza finalei Cupei Mondiale 2026, urmărit de peste 1,5 miliarde de oameni, a purtat și amprenta unei românce. Designera Rafaela Pestrițu, originară din Slatina, a realizat cele 40 de costume personalizate purtate de dansatorii Shakirei în spectacolul de pe stadionul MetLife din New Jersey. Toate ținutele au fost create în doar o săptămână de o echipă din România, cu sprijinul unei fabrici de familie din Slatina, pentru primul concert organizat vreodată în pauza unei finale de Campionat Mondial.

Stabilită la Londra, Rafaela Pestrițu și-a pus amprenta asupra costumelor prin elemente specifice brandului său, precum printurile trompe-l’œil, drapajele și detaliile lucrate manual. Designera, ale cărei creații au mai fost purtate de artiști precum Shakira, Christina Aguilera, Kylie Minogue și Charli XCX, spune că succesul proiectului s-a datorat întregii echipe și familiei sale. Pentru ea, faptul că un brand românesc independent a ajuns pe una dintre cele mai urmărite scene din lume reprezintă unul dintre cele mai importante momente ale carierei.

UE retrage o finanțare de 2 milioane de euro pentru Bienala de la Veneția după revenirea Rusiei la eveniment.

Uniunea Europeană a decis să anuleze definitiv o finanțare de 2 milioane de euro acordată Bienalei de la Veneția, după ce Rusia a revenit la ediția din 2026 a celui mai important eveniment de artă contemporană din lume. Plata grantului fusese suspendată anterior, iar Comisia Europeană a explicat că evenimentele susținute din fonduri europene trebuie să promoveze valorile democratice, diversitatea și libertatea de exprimare, principii despre care susține că nu sunt respectate în prezent în Rusia.

Bienala interzisese în 2022 participarea persoanelor cu legături cu guvernul rus, ca reacție la invazia Ucrainei, iar Rusia a lipsit și de la ediția din 2024. Revenirea sa în 2026, în ciuda protestelor Ucrainei și ale Uniunii Europene, a dus însă la retragerea definitivă a grantului european, bani care urmau să fie folosiți pentru sprijinirea producătorilor de film și a proiectelor bazate pe tehnologii imersive.

ZONA DE INTERES (M. AMIS)

Timișoara devine parte din Harta Literară, prima platformă care cartografiază orașele prin cărți.

Timișoara intră, din 2 august, în rețeaua națională Harta Literară, prima platformă digitală interactivă din România care adună pe aceeași hartă locurile inspirate de literatură și spațiile cu valoare culturală. Cu prilejul Zilei Timișoarei, orașul va fi explorat prin povești, cărți și personaje, iar publicul este invitat să descopere legătura dintre geografia urbană și imaginarul scriitorilor. Programul include lansarea oficială a modulului dedicat Timișoarei și două tururi literare ghidate de scriitorii Tudor Crețu și Robert Șerban, care vor dezvălui orașul din perspective diferite.

Lansată în 2025, Harta Literară propune un mod inedit de a descoperi orașele. Combină locuri din romane, repere din istoria literaturii și spații dedicate lecturii, precum librării, biblioteci sau cafenele culturale. După București, Iași și Brașov, Timișoara devine cel mai nou oraș inclus în proiect, iar participarea la evenimentele din 2 și 3 august este gratuită, pe bază de înscriere, în limita locurilor disponibile.

De aproape doi ani aduc arta și cultura mai aproape de tine prin Coolturalist. Dacă ți-a rămas în minte măcar un interviu, dacă te-a făcut să zâmbești sau să descoperi ceva nou, îți poți exprima recunoștința printr-o donație. Îți mulțumesc că mă citești! ❤️

18 biserici din Cluj își deschid porțile la prima ediție a „Nopții Bisericilor”.

Clujenii și turiștii sunt invitați, pe 25 iulie, la prima ediție a „Nopții Bisericilor”, un eveniment care transformă patrimoniul religios al orașului într-un spațiu dedicat culturii, dialogului și descoperirii. Timp de șase ore, între 20:00 și 02:00, 18 lăcașuri de cult își vor primi vizitatorii cu acces gratuit, într-o premieră pentru România. Programul include concerte, recitaluri, tururi ghidate și întâlniri care aduc împreună comunități ortodoxe, romano-catolice, greco-catolice, unitariene, adventiste și iudaice.

Unul dintre cele mai așteptate momente va fi deschiderea, în premieră pe timp de noapte, a Turnului Bisericii Sfântul Mihail, de unde vizitatorii vor putea admira panorama Clujului de la aproape 80 de metri înălțime. Evenimentul propune și experiențe speciale, precum „Cina Bunei Comunități”, organizată în curtea Bisericii Calvaria, unde participanții sunt invitați să împartă mâncarea adusă de acasă într-un gest simbolic de apropiere și dialog. Organizatorii spun că inițiativa își propune să îi ajute pe oameni să descopere patrimoniul religios și arhitectural al orașului dintr-o perspectivă diferită.

MINUNATA LUME NOUĂ (A. HUXLEY)

Poate inteligența artificială să apropie oamenii de artă?

Cum poate un muzeu să rămână relevant în 2026? Aceasta este întrebarea de la care pornește un studiu de caz al Harvard Business School, dedicat Harvard Art Museums. Instituția a analizat posibilitatea de a folosi inteligența artificială pentru a anima unele dintre cele mai cunoscute opere din colecție, astfel încât acestea să „vorbească” într-o campanie de promovare. Scopul era să îi încurajeze pe cei care nu merg de obicei la muzeu să descopere arta într-un mod mai accesibil.

Ideea a stârnit însă numeroase dezbateri în interiorul muzeului. Curatorii și istoricii de artă s-au temut că AI-ul ar putea influența felul în care publicul interpretează operele sau că le-ar putea altera autenticitatea. Echipa de marketing, însă, a susținut că tehnologia poate fi un instrument util dacă este folosită transparent și cu respect pentru patrimoniu. Campania a fost gândită tocmai pentru a schimba percepția că muzeele sunt locuri rigide și intimidante și pentru a transforma vizita într-o experiență mai apropiată de publicul tânăr.

POEMELE LUMINII (L. BLAGA)

fragment de Alexandra Teodosia Păduraru

„m-ai întrebat dacă vreau copii
am spus tare
da!
țin minte lingurița uitată în ceașcă
lumina din bucătărie
cămașa ta desfăcută la gât
mirosul de ploaie

ani întregi am făcut loc
în sertare
am pus farfurii pentru zilele viitoare
am lăsat fereastra deschisă
într-o dimineață mi-ai spus
dragă, nu se întâmplă.”

Sursă: clivaj.ro

Dacă ți-a plăcut această ediție, te rog trimite-o mai departe celor cărora crezi că le-ar plăcea să primească acest newsletter îngrijit cu drag. Îți mulțumesc! 😊

Locuiești în Cluj sau ai cunoștințe în oraș? Abonează-te la CooltCluj sau măcar dă-le prietenilor tăi de veste despre newsletterul săptămânal cu evenimente culturale.

Ne recitim peste două săptămâni! 🌞