Coolturalist #4
George Roșu: Arta are obligația de a ne provoca să gândim; Românii cochetează cu evenimentele culturale; Ce mai citim: „Intermitențele morții” de José Saramago
Salut! Îți mulțumesc pentru răbdare. Ediția aceasta s-a conturat cu un decalaj de o săptămână, dar asta nu i-a știrbit din grija și dedicarea cu care a fost scrisă și trimisă. Mai mult, am pregătit un interviu cu George Roșu, artistul și omul pentru care „creativitatea e o boală” și care nu contenește să adreseze întrebări, să (ne) provoace și să ne prindă în capcana umorului.
CĂLĂTORIE ÎN JURUL OMULUI (A. STERMIN)
De vorbă cu George Roșu: „Avem nevoie mai mult ca oricând de o artă militantă și activistă.”
Ce e creativitatea – o calitate rezervată celor aleși sau o formă de libertate? Am stat la un pahar de vorbă virtual cu George Roșu – omul și artistul din spatele brandului – pentru care desenul e super putere, umorul e atu și inteligență și, totodată, capcană pentru privitor. Într-o lume în care toate ne par la îndemână, dar puține durează, George nu urmărește să creeze frumosul, ci să-l scuture de praful așezat sub forma lui „măcar se face ceva”.
„Nu cred în Frumosul cu F mare, nu cred în academism, nu cred în prăfoșenia școlii de artă românești. Suprarealismul e un kitsch și realismul e fake. Arta trebuie să fie despre prezent și cât de onestă și cât de proaspătă se poate.”
O LUME IMENSĂ (E. YONG)
Când puterea exemplului merge până la capătul lumii. Gabriel Bota și Rudolf Nyari, organizatori ai Festivalului Internațional de Carte Transilvania (FICT) vor călători până la „capătul lumii”, pentru a convinge românii, prin puterea exemplului, să citească și să facă sport, în cea de-a treia ediție a proiectului „Read&Ride”, de data aceasta către „El Fin del Mundo”. Aventura nu va fi deloc ușoară: cei doi trebuie să parcurgă o distanță de aproximativ 1700 de kilometri în 9 zile, iar prognoza meteo pare că nu va fi de partea lor.
În plus, ultimul drum din lume, pe coasta canalului Beagle, are o lungime de 246 de kilometri și este neasfaltat. Cei doi vor parcurge traseul în etape de peste 250 km/zi, ceea ce înseamnă 12-16 ore petrecute pe bicicletă. Fiecare zi de aventură va putea fi urmărită pe paginile oficiale de Facebook și Instagram. Data plecării este 28 noiembrie 2024.
În 2017, Gabriel Bota, directorul FICT, a parcurs 5000 de kilometri prin zece țări europene și a citit, în acest timp, zece cărți. În 2022 a pornit într-o nouă aventură, de data aceasta nu singur, ci cu prietenul său, Rudolf Nyari, spre Cercul Arctic. În timpul acelei călătorii, cei doi clujeni au primit peste 8000 de mesaje de la tineri din toată țara, cu felicitări și promisiunea că vor citi și vor face sport. Au străbătut cu bicicleta 3 țări în timp record și au ajuns până la Nordkapp.
Sursa: Cluj24
Consumăm mai multă artă decât anii trecuți. Românii folosesc platformele de streaming şi sunt abonaţi chiar la 2-3 platforme. Mai mult, anul trecut românii au consumat mai multă artă decât în 2022: 67% dintre aceștia au vizitat monumente istorice şi situri arheologice cel puţin o dată pe an, faţă de 59% în 2022, iar 45% au vizitat un muzeu, o expoziţie sau o galerie de artă cel puţin o dată pe an în 2023, faţă de 30% în 2022. 20% au mers cel puţin o dată pe an la bibliotecă pentru a împrumuta cărţi și 16% au participat cel puţin o dată pe an la un târg de carte.
Pe de altă parte, participarea la evenimente specifice artelor spectacolului, în afara festivalurilor, rămâne scăzută: doar 25% dintre respondenţi au mers la cel puţin un spectacol de teatru, iar 24% la cel puţin un spectacol de muzică clasică anul trecut.
În plus, oamenii care ascultă muzică rock şi muzică clasică sunt mai activi în spaţiul public şi accesează mai des oferta culturală, indiferent de natura ei, decât o fac cei care ascultă mai frecvent manele sau muzică folclorică. Persoanele care ascultă muzică rock şi muzică clasică sunt mai înclinate să participe la evenimente culturale decât cele care ascultă mai frecvent manele sau muzică folclorică. Vezi aici întregul raport.
Graficienii români ai secolului trecut. Când dau de-o carte veche, cu ilustrații, gândul îmi zboară departe. Mă-ntreb cine le-o fi desenat, cine a făcut grafica. Ei bine, trei dintre artiștii grafici români, activi în secolul XX – Eugen Taru, Marcel Olinescu și Romeo Voinescu – au fost readuși în atenția noastră printr-un amplu proiect de digitalizare și documentare. Procesul a durat luni, iar acum, arhivele adună laolaltă ilustrații originale, fotografii, corespondență și documente personale au fost recuperate, restaurate și restituite în platforme digitale dedicate.
Proiectul „Patrimoniu al artelor grafice din arhivele Eugen Taru, Marcel Olinescu, Romeo Voinescu”, derulat de PostModernism Museum, a avut ca scop recuperarea, digitalizarea și promovarea unui patrimoniu artistic valoros, dar insuficient cunoscut. Și mai faine sunt materialele video documentare care prezintă contextul cultural și artistic în care acești oameni au activat, alături de mărturii ale unor personalități care i-au cunoscut.
Catedrala Notre-Dame revine în circuitul public la început de decembrie. Ceremoniile vor fi difuzate la nivel mondial pe 7 și 8 decembrie, la o săptămână după ce clopotele sale vor fi sunat împreună pentru prima dată de la incendiul din aprilie 2019. Redeschiderea va include slujbe, concerte și alte evenimente la care sunt așteptați șefi de state, reprezentanți religioși, alături de președintele Emmanuel Macron și arhiepiscopul Parisului, Laurent Ulrich.
Băiatul mușcat de șopârlă al lui Carravagio a ajuns la Muzeul Național de Artă Timișoara, alături de lucrări semnate de artişti din aria de influenţă a pictorului. Expoziția, „Luminile lui Caravaggio. Începutul modernității în pictura europeană, capodopere din colecția Roberto Longhi”, și-a deschis porțile, sâmbătă, 16 noiembrie și poate fi vizitată până în 28 februarie 2025. Lucrările reprezintă reflexele inovaţiei caravaggeşti, transpuse cu măiestrie de către 33 de creatori ai picturii europene, precum: Lorenzo Lotto, Juseppe Ribera, Gian Battista Caracciolo, Dirck van Baburen, Mattia Preti, Gerrit Van Honthorst și alții.
Sursa: Buletin de Timișoara
Inteligența artificială poate imita atât de bine stilurile poeților încât cititorii nu mai știu care-i care. Cercetătorii au comparat poeziile create de ChatGPT-3.5, în stiluri literare cunoscute, cu cele ale poeților care le-au scris. Din cei 1.634 de participanți, doar 46% au reușit să identifice corect dacă o poezie era scrisă de un om sau a fost generată de inteligența artificială.
O altă cercetare arată că participanții au acordat o notă mai mare poeziilor despre care au știut că au fost scrise de oameni, dar când n-au știut autorul, au preferat poeziile generate de IA. Cercetătorii cred că succesul poeziilor realizate de inteligența artificială se datorează simplității lor și faptul că acestea transmit clar o imagine sau o emoție, spre deosebire de complexitatea intenționată a celor scrise de oameni, care necesită mai multă atenție și capacitate de interpretare.
Rezultatele au alimentat temerile că inteligența artificială ar putea înlocui artiștii, dar poeta Dorothea Lasky, unul dintre artiștii incluși în studiu, consideră că inteligența artificială nu este o amenințare: „dacă oamenii au avut o experiență plăcută cu o poezie generată de IA, este minunat”. (via
)Adevăru’-i că pe mine mă sperie un pic treaba asta, nu doar cu poeziile. Nu ideea că IA ne va lua locul (că nu cred asta), ci rapiditatea și ușurința cu care poate crea ceva la care poate un om muncește mai mult și în care pune suflet, indiferent cum e rezultatul, simplist sau complex. Mă sperie gândul că autenticitatea și vulnerabilitatea se vor dilua și mai mult decât sunt deja.
MINUNATA LUME NOUĂ (A. HUXLEY)
Avem și prima operă de artă realizată vreodată de un umanoid vândută la licitație.
Și nu pe bani puțini. Portretul matematicianului britanic Alan Turing realizat de Ai-Da și intitulat A.I. God (Dumnezeul inteligenței artificiale sau AI), a fost vândut cu un milion de euro, de șapte ori mai mult decât estimările.
Ai-Da poartă numele Adei Lovelace și a fost conceput de Aidan Meller, un specialist în artă modernă și contemporană. Robotul artist folosește inteligența artificială pentru a crea picturi și sculpturi, iar mâinile bionice se mișcă și se exprimă autonom, fără intervenție umană.
„Tonurile întunecate și fațetele sparte ale feței” din portretul matematicianului par să sugereze «dificultățile despre care ne-a avertizat Alan Turing când vine vorba de abordarea inteligenței artificiale», a remarcat Meller. Lucrarea ne ridică la fileu întrebarea „unde ne va duce puterea inteligenței artificiale și care este cursa globală pentru valorificarea acestei puteri?”, a adăugat creatorul robotului.
Chiar așa, unde ne va duce?
Noul „a fi sau a nu fi”: Trăim cea mai bună lume dintre cele posibile sau nu?
Pe la 1700, filosoful german Gottfried Leibniz prelua o idee expusă inițial de stoicii antici în faimoasa sa frază „totul se petrece cel mai bine în cea mai bună dintre lumile posibile”. Dar oare chiar așa stau lucrurile?
Astronomii de la universitățile din Edinburgh și Geneva au plecat de la faimoasa ecuație a lui Drake, cea care expune o formulă prin care se poate estima probabilitatea existenței vieții inteligente în Univers, și au aplicat-o la un întreg multivers. Echipa a creat universuri teoretice în care valorile energiei întunecate merg de la absența totală până la unele de 100.000 de ori mai mari decât cele care ar exista în propriul nostru Univers.
Modelul de calcul prezintă tipare ale eficienței formării stelelor în funcție de valorile densității energiei întunecate. Pentru valori mai mari ale energiei întunecate decât cele din Universul nostru, eficiența formării stelelor ar crește la 27%. Acesta ar fi procentajul optim. De aici, logica e simplă. Mai multe stele, mai multe șanse ca viața inteligentă să apară pe undeva.
Așadar, nu trăim în cea mai bună dintre lumile posibile, sau măcar în cea mai propice pentru apariția vieții inteligente. Interesant este că atributele Universului nostru sunt foarte apropiate de cele optime, care ar permite crearea celui mai mare număr de stele.
CUM SĂ OPREȘTI TIMPUL (M. HAIG)
📖 (de citit) „În creștere”, de Mihai Mateiu, care cuprinde patru proze scurte care îmbină temele existențiale și psihologice, personaje credibile și subiecte actuale.
🎥 (de văzut) ”Escaping Twin Flames”, un documentar care explorează Twin Flames Universe, o comunitate creată de Jeff și Shaleia Ayan, prin care promit să ajute oamenii să-și găsească „flacăra geamănă” prin cursuri plătite. Toate bune și frumoase până se ajunge la manipulare, abuz și transformarea ideii într-un adevărat cult.
🎧 (de ascultat) Orice de la Eyedrops, trupă de visători pragmatici, melancolici progresiști și introverți gălăgioși. Au lansat recent album nou, „Viu”.
👨🏻 (de explorat) Stere Gulea și provocarea reînvierii unui clasic: „Moromeții 3”, o poveste pentru un nou secol și noi generații, scris de colega mea de la
, Ioana Szabo. În 22 noiembrie, filmul a intrat în cinematografele din țară – e de văzut.🧠 (de conștientizat) Ai fost tu nesimțitul sau nu? De câte ori în viață ai avut dileme morale în care te-ai întrebat dacă tu sau celălalt a greșit? Exact asta se întâmplă pe subreddit-ul r/AmITheAsshole (AITA), un forum în care oameni din toate colțurile lumii povestesc întâmplări din viața personală și întreabă publicul dacă ei au fost „the asshole” în situația respectivă. Recent, AITA a devenit subiectul unor dezbateri și studii academice – vezi aici concluziile și motivele pentru care oamenii fac asta.
🤔 (de chestionat) De ce istoria nu se repetă și când vine vorba de climă? Articol marca Scena9 în colaborare cu Infoclima, rețeaua de cercetători care ne ajută să înțelegem știința din spatele schimbărilor climatice.
🎙️ (de auzit) Punct de plecare de Lucia Mărneanu la Un pic de AUZIT.
DINCOLO DE FRONTIERE (A. MAKINE)
Ce facem dacă moartea își ia liber? Ce mai citim: „Intermitențele morții” de José Saramago.
Era o necesitate să scriu despre cartea asta – una dintre cele care mi-au rămas aproape de suflet dintre cele citite recent. José Saramago a reușit, încă o dată, să mă fascineze și să mă ia cu el (pe sus) într-o poveste presărată cu absurd și satiră, marcată printr-o frază pe cât de simplă pe atât de transformatoare și marcantă: „A doua zi nu a murit nimeni”.
Imaginează-ți numai cum ar fi dacă de mâine, de săptămâna viitoare sau de la întâi a lunii următoare nu ar mai muri nimeni, niciunde în țara asta, indiferent de starea de sănătate sau de vârstă.
ZONA DE INTERES (M. AMIS)
A început Festivalul Luminii la Cluj.
A șaptea ediție a Lights On Romania transformă Clujul într-un tărâm de poveste, unde magia Crăciunului este reinterpretată printr-o selecție impresionantă de instalații de artă contemporană, în perioada 23 noiembrie-8 decembrie.
Suntem invitați să visăm cu ochii deschiși în fața celor mai spectaculoase creații: de la cel mai mare glob de zăpadă din România, la un val de lumină format din 65.000 de leduri suspendate sau un șir magic de oglinzi inspirat de lumina filtrată prin frunzișul pădurii, care reflectă un dans atipic între clădirile istorice din oraș.
Dincolo de instalații, evenimentul ne oferă motive suplimentare să petrecem timpul afară, în aer liber, într-o zonă nouă a orașului. 30 de căsuțe similare celor găsite în târgurile de profil din această perioadă vor anima întreaga zonă, transformând-o în ceea ce putem numi Celălalt Târg de Crăciun. Cum zice Andi, fondatorul festivalului, #fiecarefacecepoate, iar unii fac tare bine și frumos.
GRĂDINA UITATĂ (K. MORTON)
Artefacte culturale: Tom’s Diner – primul fișier MP3.
Primul fișier MP3 creat a fost versiunea a cappella a piesei „Tom's Diner” de Suzanne Vega. Karlheinz Brandenburg, creatorul MP3-ului, a folosit această melodie pentru a ajusta algoritmul (de sute de ori) care prelucrează vocea umană, pentru a îmbunătăți claritatea.
Mai târziu, a avut ocazia să o cunoască pe Suzanne Vega și să audă piesa live. Karlheinz Brandenburg a ascultat piesa de mii de ori și tot nu s-a plictisit de ea. Aceasta ocupă un loc special în inima sa, fiind esențială în dezvoltarea formatului MP3. Astfel, el a revoluționat distribuția muzicii la nivel global.
Uite aici povestea, spusă de creator:
SEROTONINĂ (M. HOUELLEBECQ)
Pantoful Cenușăresei, garanție pentru furt la un pub din Belgia.
Dulle Griet, un pub din Belgia, a găsit o soluție inedită pentru a preveni furtul sau deteriorarea paharelor sofisticate, șmanglite deseori de clienți drept suvenir.
Treaba stă cam așa: comanzi o bere, te descalți frumos de un pantof, și-l lași drept garanție. Apoi, pantoful este agățat și suspendat de tavan. Când ți-ai terminat de băut berea îți primești înapoi pantoful.
Tradiția, amuzantă și unică, atrage turiști curioși să experimenteze și ei cum e să fii în papucii Cenușăresei măcar cât beau o bere.
POEMELE LUMINII (L. BLAGA)
18 septembrie 2024
aștepți ca deciziile să se ia singure
te simți străin în propriul corp
te minți până ajungi să crezi
bați la uși și-n spatele lor nu e nimeni
eziți să întrebi că ți-e teamă de răspuns
ești în cădere liberă cu zâmbetul pe buze
munca e dependență și refugiu
cum cântărește mai mult decât ce
îi lași să-ți caște rănile doar ca să simți
dai lecții de vulnerabilitate cu iz de ipocrizie
crezi că-i un act de egoism să te gândești și la tine
îți place să privești în casele oamenilor prin ferestre
te simți mai responsabil pentru celălalt decât pentru tie
știe cineva unde se termină spațiul dintre gânduri
știe cineva cum dansezi pe marginea norilor fără să cazi
știe cineva cum să-ți fie senin în suflet când tu ești în beznă
știe cineva ce-i cu atâtea întrebări și-atât de puține răspunsuri?
Mai multe poezii scrise de mine poți citi aici.
PE UMERII NATURII (A. SVERDRUP-THYGESON)
8 din 10 români recunosc nevoia de a-și schimba și adapta stilul de viață la efectele schimbărilor climatice.
Cei care au participat la studiu pun schimbările climatice pe locul al doilea în topul dificultăților cu care avem de-a face, după creșterea costului vieții. 97% dintre români cred că este important ca țara noastră să se adapteze la schimbările climatice și spun că sunt necesare cheltuieli imediate pentru adaptarea la schimbările climatice pentru a evita costuri mai mari în viitor.
Consecințele fenomenelor meteorologice extreme sunt tangibile și variate. 83% dintre români au suferit cel puțin o consecință directă din cauza fenomenelor meteorologice extreme (cu 15 puncte peste media UE). 37% au avut probleme legate de întreruperea curentului electric sau de alimentarea cu energie, 29% au avut probleme de sănătate, cum ar fi insolația sau probleme respiratorii și tot atâția au avut păduri sau spații naturale distruse în apropierea locuinței lor.
36% consideră că toată lumea ar trebui să plătească în mod egal, 34% cred că aceste costuri ar trebui să fie suportate de companiile și industriile care contribuie cel mai mult la schimbările climatice, iar 12% spun că persoanele mai bogate ar trebui să suporte costurile.
Dacă ți-a plăcut ce-ai citit, te rog trimite mai departe celor cărora crezi că le-ar plăcea să primească edițiile viitoare, mă ajută mult. Îți mulțumesc! 😊
Mai am un as în mânecă: în fiecare duminică trimit newsletterul CooltCluj, care cuprinde evenimentele cultural-artistice care au loc în următoarea săptămână în Cluj. Dacă ești din Cluj sau mai treci prin zonă, aici e de tine.
Ne recitim în două săptămâni!