Coolturalist #38
De vorbă cu Radu Dogaru; Reuters susține că a aflat identitatea lui Banksy; Electric Castle anunță lineup-ul complet pentru ediția din acest an.
Mi-era teamă că mă lasă vocea și că nu o să pot duce la bun sfârșit treaba asta, dar am făcut-o. Săptămâna asta mi-am scos poeziile în lume, altfel decât de obicei. Până acum le puneam doar la mine pe site. Le citea cine ajungea la ele. Miercuri am citit două dintre ele la Subtext: cercul de poezie.
Și pe lângă faptul că (iar) am o gripă de toată frumusețea și mă ustura gâtul după ce scot pe gură două propoziții, mi-e și frică să vorbesc în public (teamă la care lucrez). Am tot rumegat pe parcursul zilei dacă să nu anunț că nu mai ajung. Dar nu voiam să renunț, că știam că o să-mi facă bine la suflețel.
Și bine am făcut că am mers. Că m-a și binedispus, am primit și feedback pozitiv, am ascultat niște poezii superbe, am aflat că printre cei prezenți erau și cititori ai CooltCluj și-am cunoscut oameni faini, calzi și creativi.
Am plecat de-acolo cu gândul că o să mă mai expun și vulnerabilizez și altădată și că-i bine că avem oameni care creează contexte de felul ăsta.
CĂLĂTORIE ÎN JURUL OMULUI (A. STERMIN)
De vorbă cu Radu Dogaru: Arta are și rolul de a găsi forme potrivite sensibilității vremii pentru a exprima pateticul.
Recent am fost la spectacolul Așa spune Zarastrustra la REACTOR de creație și experiment. Mi-a plăcut mult, așa că mi-a venit firesc în minte ideea de a-i lansa o invitație pentru interviu lui Radu Dogaru, actorul din acest one-man show.
Radu este actor și muzician, prezent atât pe scena Teatrului Național „Lucian Blaga” din Cluj, cât și pe scena independentă, la Reactor de creație și experiment. La Teatrul Național, apare în producții recente, printre care: Un altfel di Harap-Alb, Ghilgameș și Întâmplări din irealitatea imediată. Pe lângă Așa spune Zarastrustra, la REACTOR face parte din distribuție într-una dintre cele mai noi premiere ale teatrului – Răscoala, un musical după Rebreanu, unde semnează și piesa „Cine-aș fi putut să fiu”.
Rar vezi un actor care spune pe șleau că teatrul nu e terapie sau magie, ci meșteșug, responsabilitate și luciditate. Interviul cu Radu sparge puțin „aura” din jurul artei și vorbește despre profesionalism, vulnerabilitate și ce înseamnă să fii pe bune prezent pe scenă.
„Arta trebuie să profaneze adevărurile rigide, adevărurile instituționalizate, asta poate să facă. Nu cred că putem ieși din bule prea ușor, dar măcar putem să fim mai circumspecți față de cat de opace sunt ele.”
O LUME IMENSĂ (E. YONG)
Justiția franceză investighează premiul academic fictiv prezentat drept „Nobel pentru filologie”.
Justiția franceză investighează cazul unei presupuse distincții academice prezentate ani la rând drept un fel de „Nobel pentru filologie”, care a fost anunțată în 2019 inclusiv în România, când academicianul Eugen Simion era menționat printre laureați. La momentul respectiv, o investigație jurnalistică arăta că premiul era acordat de organizații care existau doar pe internet, fără afiliere reală la Fundația Nobel, UNESCO sau la vreo universitate acreditată, deși în documente apăreau nume celebre precum Umberto Eco sau Noam Chomsky, unii dintre ei declarând că nu au auzit niciodată de această medalie. În centrul poveștii apărea profesorul francez Florent Montaclair, care se prezenta la rândul lui drept laureat și care folosea o rețea de site-uri, titluri și instituții greu de verificat pentru a da credibilitate premiului.
În 2026, procurorii francezi au deschis o anchetă pentru fals, uz de fals și escrocherie, după ce au stabilit că organizațiile care acordau distincția nu existau în realitate și că Montaclair ar fi creat personal site-urile și chiar medalia, comandată la un bijutier din Paris. Ancheta verifică și un doctorat obținut de la aceeași universitate fictivă din Delaware, precum și eventualele avantaje profesionale obținute pe baza acestor titluri. Cazul este considerat de anchetatori o mistificare amplă, construită în timp, care a reușit să păcălească instituții academice, administrații locale și presă din mai multe țări, inclusiv din România. Investigația este încă în desfășurare.
După doi ani de scăderi, piața de artă crește din nou.
După doi ani de scăderi, piața globală de artă a revenit pe creștere în 2025, ajungând la vânzări estimate la 59,6 miliarde de dolari, potrivit raportului Art Basel & UBS. Creșterea de 4% față de anul precedent oprește declinul început după vârful din 2022, însă revenirea este una inegală. Licitațiile au avut un an puternic, în timp ce galeriile au crescut foarte puțin, iar mare parte din avans a fost generată de un număr redus de lucrări foarte scumpe. Vânzările la licitații publice au urcat cu 9%, în timp ce vânzările dealerilor au crescut cu doar 2%, iar tranzacțiile private prin casele de licitații au scăzut cu 5%. Numărul total de tranzacții a rămas aproape neschimbat, semn că piața nu s-a extins prin volum, ci prin prețuri mai mari pentru lucrări de top.
Ca și în anii trecuți, piața rămâne concentrată în câteva țări: Statele Unite, Marea Britanie și China însumează 76% din vânzările globale, SUA păstrând primul loc, cu 44% din total. Creșterea a fost susținută în special de tranzacțiile de mare valoare, în special la New York, unde vânzările de peste 10 milioane de dolari au crescut puternic. Lucrările semnate de artiști consacrați au performat cel mai bine — arta impresionistă și post-impresionistă a crescut puternic, iar piața Old Masters și-a revenit, în timp ce segmentul contemporan, foarte speculativ în ultimii ani, a stagnat. În paralel, galeriile se confruntă cu costuri tot mai mari pentru transport, târguri și logistică, iar vânzările online continuă să scadă după boom-ul din pandemie. Raportul arată o piață care își revine, dar prudent, dependentă de câteva vânzări spectaculoase și încă afectată de incertitudini economice și politice. (via Savantgarde)
De peste un an aduc arta și cultura mai aproape de tine prin Coolturalist. Dacă ți-a rămas în minte măcar un interviu, dacă te-a făcut să zâmbești sau să descoperi ceva nou, îți poți exprima recunoștința printr-o donație. Îți mulțumesc că mă citești! ❤️
Reuters susține că a aflat identitatea lui Banksy, după ani de speculații.
O investigație realizată de Reuters susține că ar fi identificat adevărata identitate a lui Banksy, unul dintre cei mai cunoscuți artiști anonimi din lume, celebru pentru graffiti-urile sale cu mesaj politic și social. După analizarea unor documente vechi, fotografii și informații adunate din mai multe țări, jurnaliștii au ajuns la concluzia că artistul ar fi Robin Gunningham, originar din Bristol, care ar fi folosit ulterior și numele David Jones. Ipoteza contrazice teoria populară potrivit căreia Banksy ar fi Robert Del Naja, solistul trupei Massive Attack. Potrivit Reuters, Del Naja se afla în Ucraina în 2022 alături de o altă persoană despre care reporterii cred că era chiar Banksy.
Avocatul artistului a respins concluziile investigației și a avertizat că dezvăluirea identității i-ar putea afecta viața privată și libertatea de a crea, subliniind că anonimatul a fost esențial pentru mesajele sale critice la adresa societății și politicii. Reuters susține însă că interesul public justifică publicarea informațiilor, având în vedere impactul major al lui Banksy asupra artei contemporane. Artistul este cunoscut pentru lucrări devenite simbol, precum „Girl With Balloon”, dar și pentru intervenții recente cu temă politică, unele dintre ele îndepărtate rapid, în contextul în care graffiti-ul realizat fără acordul proprietarului rămâne ilegal în Marea Britanie.
Chuck Norris, legendarul actor și maestru de arte marțiale, a murit la 86 de ani.
Chuck Norris, legendarul actor și practicant de arte marțiale, a decedat joi dimineață, la vârsta de 86 de ani, anunță familia sa. Potrivit mesajului postat pe Instagram, el a fost înconjurat de cei dragi și s-a stins în pace. „Pentru lume, a fost un simbol al forței și al disciplinelor marțiale; pentru noi, a fost un soț devotat, tată și bunic iubitor, un frate extraordinar și sufletul familiei”, a transmis familia. De-a lungul vieții, Norris a inspirat milioane de oameni prin munca, credința și bunătatea sa, lăsând o amprentă durabilă asupra lumii filmului și a artei marțiale.
Născut în 1940 în Oklahoma, Chuck Norris a servit în Forțele Aeriene americane și a devenit cunoscut pentru rolurile din filmele de acțiune și arte marțiale din anii ’80 și pentru personajul Cordell Walker din serialul „Walker, Texas Ranger”. De-a lungul carierei, a acumulat multiple centuri negre, a primit o stea pe Aleea Celebrităților din Hollywood și a influențat cultura populară globală. În ultimele decenii, s-a retras în mare parte din actorie, păstrându-și totuși statutul de simbol al forței, curajului și disciplinei.
Crescând cu filmele lui și lângă ai mei pe care-i auzeam des spunând „filmu’ ăsta e cu Chuck Norris, îi bun”, vestea asta m-a întristat.
Netflix pregătește un serial despre relația tumultuoasă dintre Frida Kahlo și Diego Rivera.
Netflix a anunțat că lucrează la un nou serial inspirat din viața Fridei Kahlo și a lui Diego Rivera, unul dintre cele mai intense și controversate cupluri din istoria artei. Proiectul va urmări relația lor marcată de iubire, trădări și rivalități, dar și felul în care contextul social și politic al Mexicului secolului XX le-a influențat creația. Scenariul este semnat de María Renée Prudencio și pornește de la romanul „Rien n’est noir” al scriitoarei Claire Berest, iar regia va fi împărțită între Patricia Riggen și Gabriel Ripstein. Serialul este încă într-o fază incipientă de producție, fără titlu oficial sau dată de lansare, însă creatorii spun că povestea o va arăta pe Frida ca pe o artistă care refuză rolul de muză și își asumă public propria viziune asupra durerii și identității.
Relația dintre Kahlo și Rivera rămâne una dintre cele mai fascinante din cultura secolului trecut, marcată de pasiune, infidelități și conflicte care s-au reflectat direct în opera lor. Frida Kahlo, afectată de poliomielită în copilărie și de un grav accident la 18 ani, și-a transformat suferința fizică și emoțională în artă, realizând zeci de autoportrete care au devenit simboluri ale sincerității radicale în pictură. Deși în timpul vieții a fost adesea privită ca „soția lui Diego Rivera”, în deceniile următoare a devenit una dintre cele mai influente artiste ale secolului XX, iar interesul pentru povestea ei continuă să inspire cărți, filme și, acum, o nouă producție Netflix dedicată unei relații pe care creatorii o descriu drept „o bombă învelită în mătase”.
Gillian Anderson și Billy Crudup readuc pe scenă intensitatea „Cui i-e frică de Virginia Woolf?”.
Gillian Anderson revine pe scena londoneză în West End, împlinindu-și un vis mai vechi de câteva decenii: va juca rolul Marthei în „Cui i-e frică de Virginia Woolf?”, alături de Billy Crudup în rolul lui George, într-o montare regizată de Marianne Elliott la teatrul Soho Place, într-un format circular care promite o experiență intimă și intensă pentru spectatori. Piesa lui Edward Albee, scrisă în 1962, explorează destrămarea unei căsnicii printr-o seară tensionată, iar Anderson a mărturisit că furia și dorința Marthei de a fi văzută sunt emoții universale care o atrag încă din liceu.
Montarea aduce pe scenă nu doar chimia dintre doi actori de calibru internațional, ci și o nouă viață textului clasic, cu ecouri ale istoriei sale londoneze și românești, în timp ce Anderson și Crudup își aduc experiența și prestanța pentru a reda emoțiile complexe ale personajelor lui Albee.
CUM SĂ OPREȘTI TIMPUL (M. HAIG)
📖 (de citit) Abel Aioanei, din Giulvăz în ecosistemul tech al Europei: „Generația mea trebuie să întoarcă iubire pentru ură și să se reconecteze cu acea Românie uitată”
🖼️ (de văzut la cinema) „Prieten tăcut”, în regia lui Ildikó Enyedi. Mi-a plăcut mult filmul „On body and soul”, prin urmare cred că și ăsta o să-mi placă cel puțin la fel. În inima unei grădini botanice dintr-un vechi oraș universitar german se înalță un arbore maiestuos de ginkgo biloba. Timp de un secol, acest martor tăcut a însoțit, din umbră, transformările vieții umane. În trei momente distincte ale secolelor XX și XXI, trei oameni - fiecare cu propriile întrebări și frământări - ajung, inevitabil, în preajma acestui copac plin de mister și semnificație.
📖 (de simțit) 9 artiști români ilustrează și scriu despre femeile importante din viața lor.
🎶 (de dat play) Jamie Bower – Waiting for your love:
ZONA DE INTERES (M. AMIS)
Electric Castle 2026 anunță lineup-ul complet: The Cure, twenty one pilots și Keanu Reeves vin la Bonțida.
Electric Castle a anunțat lineup-ul complet pentru ediția din 16–19 iulie, de la Bonțida, iar afișul confirmă încă o dată formula care a consacrat festivalul: nume legendare, artiști mainstream și proiecte alternative puse laolaltă într-un mix spectaculos. Capetele de afiș sunt The Cure, twenty one pilots și Teddy Swims, iar lista continuă cu Wet Leg, Nothing But Thieves, LP, Yung Lean & Bladee, Kneecap, Mochakk, Chase & Status, Subtronics sau Kölsch. Un moment aparte va fi concertul Dogstar, trupa lui Keanu Reeves, una dintre aparițiile care dau ediției un plus de notorietate și curiozitate. Organizatorii spun că lineup-ul din acest an a fost gândit astfel încât să acopere cât mai multe zone muzicale, de la rock și indie la hip-hop și electronica de club.
Pe scena principală se anunță show-uri cu mare priză la public, de la emoția soul-pop adusă de Teddy Swims la energia live a trupelor Wet Leg, LP sau Nothing But Thieves, în timp ce zona alternativă și electro aduce unele dintre cele mai interesante nume ale momentului din Europa. În total, peste 200 de artiști vor urca pe scenele festivalului, iar abonamentele au fost puse deja în vânzare, la preț promoțional, pentru o perioadă limitată. După reacțiile de până acum din comunitatea Electric Castle, ediția din 2026 are toate șansele să fie una dintre cele mai aglomerate și faine din ultimii ani.
MINUNATA LUME NOUĂ (A. HUXLEY)
Un bărbat a fraudat platformele de streaming cu muzică generată de AI, încasând ilegal 8 miilioane de dolari.
Un caz ieșit din tipare a scos la iveală riscurile ascunse ale muzicii generate de inteligența artificială: Mike Smith a pledat vinovat pentru că a fraudat platformele de streaming muzical, obținând ilegal aproximativ 8 milioane de dolari. Schema sa a fost simplă: a folosit algoritmi de AI pentru a genera melodii în masă și apoi a manipulat numărul de ascultări prin conturi automate, profitând de sistemul de plată bazat pe redări. Astfel, Smith a creat venituri semnificative fără ca muzica să fie ascultată de adevărați utilizatori, exploatând vulnerabilități tehnologice care au pus în dificultate platformele și autoritățile.
Cazul atrage atenția asupra provocărilor etice și legale pe care le ridică AI în industria muzicală. Pe lângă pierderile financiare directe, astfel de fraude amenință corectitudinea distribuirii veniturilor către artiști și transparența pieței. Experții avertizează că, pe măsură ce tehnologia devine mai accesibilă, riscul unor astfel de abuzuri va crește, iar platformele vor fi nevoite să dezvolte mecanisme mai stricte de detectare. Mike Smith va returna suma obținută ilegal, dar sentința finală este încă așteptată, iar cazul rămâne un precedent important în lupta împotriva fraudelor digitale generate de inteligența artificială.
POEMELE LUMINII (L. BLAGA)
22 februarie 2026
privește prin ochii mei lumea
o să te simți acasă în mijlocul unor pereți reci și strâmbi din pământ
văruiți într-o nuanță de albastru care înainte a fost roz
și înainte de asta nu-ți mai amintești
dar vezi culorile anterioare în durerea pe care-o simți
când îți intră varul adânc sub unghii
o să înveți să trăiești cu o mantie groasă de neputință pe umeri
și nici prin minte nu o să-ți treacă să o dezbraci
o să știi ce-nseamnă să crești purtând în piept o cărămidă a rușinii
iar lacrimile o să-ți încețoșeze privirea în drum spre casă
de mult prea multe ori
privește prin ochii mei lumea
și n-o să-ți fie străine nici încercările de autovătămare
nici dorința de a nu te fi născut
nu-ți vei feri privirea când vezi oasele dislocate ale tatălui tău
și-o să plângi după atâtea animale ucise sau mutilate
că nici nu le vei mai da un nume
n-o să eziți să pășești prin întuneric
chiar dacă habar nu ai ce te-așteaptă
o să-ți intre în reflex să-ți atârni liniștea în cuierul zilei de mâine
să te muști de buze până la sânge ca să-ți păcălești atenția
de la certitudinea că acum trăiești singurul azi fără viitor
***
De Ziua Poeziei, altele scrise de mine poți citi aici.
Dacă ți-a plăcut această ediție, te rog trimite-o mai departe celor cărora crezi că le-ar plăcea să primească acest newsletter îngrijit cu drag. Îți mulțumesc! 💌
Locuiești în Cluj sau ai cunoștințe în oraș? Abonează-te la CooltCluj sau măcar dă-le prietenilor tăi de veste despre newsletterul săptămânal cu evenimente culturale.
Ne recitim peste două săptămâni! 🌞