Coolturalist #37
De vorbă cu ILINCA; Cum arată cel mai mare muzeu de științe din România; Investigație despre manuscrisele lui Enescu, urmată de acuzații de intimidare la adresa jurnalistei Alexandra Tănăsescu.
Asta chiar e o ediție cu de toate. Am pus aici și veștile care m-au entuziasmat și bucurat, și interviurile la care am lucrat cu drag în ultima vreme, și știrile care m-au enervat. Deși îmi dau seama tot mai des cât de multă grijă are țara asta de cultură și patrimoniu (mai deloc), mă agăț de orice urmă că lucrurile pot fi altfel dacă ne implicăm: biblioteci de la sat care devin huburi digitale, un muzeu de științe creat de o tânără la 23 de ani sau un desert inventat ca să finanțeze cultură.
Ce putem face noi e să sprijinim aceste proiecte și încercări de a ține cultura vie. Să cumpărăm desertul ăla, să mergem la un spectacol, să plătim bilet pentru o intrare la muzeu, să facem o donație, să spunem o vorbă bună, să dăm un share, să facem fiecare ce putem.
Trimite ediția mai departe, prietenilor, colegilor, cui simți că i-ar plăcea și ia-ți din ea ce-ți priește și ce ai nevoie. Eventual dă și un play aici cât o citești:
CĂLĂTORIE ÎN JURUL OMULUI (A. STERMIN)
De vorbă cu ILINCA: „Sper ca muzica mea să le arate femeilor cât de frumoasă poate fi realitatea atunci când ne susținem”.
„Ni s-a indus ideea că trebuie să concurăm între noi pentru puținul disponibil”. Pornind de la această convingere adânc împământenită în mentalul colectiv și din dorința de a vorbi despre solidaritate și curajul de a fi acolo una pentru cealaltă s-a născut piesa „Fetele”, semnată de ILINCA.
După participarea la Eurovision în 2017 și experiența de la Vocea României, în 2022 ILINCA a ales calea independentă, un drum presărat cu libertate, singurătate și nesiguranța unei industrii în care validarea nu vine de azi pe mâine.
În interviul de mai jos, artista vorbește deschis despre competiția dintre femei și cum poate fi depășită, despre presiunile din muzică, despre ce se află în spatele scenei și despre definiția succesului care o ghidează astăzi.
„Ne susținem prea rar pentru că, undeva adânc, am fost crescute cu ideea că locurile sunt limitate, că «dacă ea urcă, eu cobor». Ca și cum ar exista un singur tron, o singură coroană, un singur reflector. Din frica asta ajungem să ne comparăm și să ne minimizăm una pe alta, să căutăm defecte în loc să celebrăm reușita.”
O LUME IMENSĂ (E. YONG)
Investigație despre manuscrisele lui Enescu, urmată de acuzații de intimidare a unei jurnaliste.
După publicarea unei investigații despre condițiile precare în care sunt depozitate manuscrisele lui George Enescu – bunuri de Tezaur, jurnalista Alexandra Tănăsescu a fost supusă unor presiuni și intimidări din partea conducerii Muzeului Național „George Enescu” și a unei avocate care s-a prezentat drept reprezentant legal al Ministerului Culturii, Lidia Chiran. În timpul unei ședințe a Consiliului de Administrație al muzeului, managerul instituției a sunat-o pe jurnalistă și a acuzat articolul de defăimare, fără a indica informațiile considerate false. În discuție a intervenit și avocata, care a cerut insistent dezvăluirea surselor investigației și a amenințat cu plângeri penale.
Potrivit redacției, conversația a devenit tensionată după ce jurnalista a anunțat că o înregistrează, moment în care avocata a reacționat agresiv, numind-o „terorist” și afirmând că va face plângere penală pentru înregistrarea fără acord. Cultura la dubă a decis ulterior să publice înregistrarea convorbirii pentru a arăta presiunile la care pot fi supuși jurnaliștii independenți. Redacția spune că a solicitat explicații Ministerului Culturii și muzeului privind rolul oficial al avocatei la ședință, însă nu a primit răspuns până la publicarea articolului.
În paralel, Ministerul Culturii a anunțat că va trimite o comisie de control la Muzeul Enescu, ca urmare a informațiilor apărute în presă despre depozitarea patrimoniului, și a mulțumit jurnaliștilor pentru semnalarea situației.
De la cancelarie la BAFTA: povestea profesorului care a filmat propaganda din școală.
Documentarul „Domnul Nimeni împotriva lui Putin”, realizat de profesorul rus Pavel Talankin și regizat împreună cu cineastul american David Borenstein, a câștigat premiul BAFTA, una dintre cele mai importante distincții din industria filmului.
Povestea începe într-o școală din Karabaș, unde Talankin, pedagog-organizator respectat de elevi, a început să filmeze în secret lecțiile de „educație patriotică” introduse după declanșarea războiului din Ucraina. Dintr-un om obișnuit, fără ambiții de activist sau jurnalist, devine un martor incomod al felului în care propaganda și retorica de război pătrund în viața de zi cu zi a copiilor.
Filmat pe ascuns timp de doi ani, documentarul surprinde transformarea unei școli într-un spațiu al conformismului și fricii, dar și rezistența tăcută a unui profesor care a ales să nu închidă ochii. După ce a părăsit Rusia în 2024 cu materialele filmate, Talankin a montat filmul în exil. Presa pro-Kremlin l-a catalogat drept „antirus”, iar școala sa a fost verificată de autorități, mama lui fiind nevoită să demisioneze. Cu premiera la Sundance și susținerea BBC Storyville, filmul devine nu doar un succes internațional, ci și un portret curajos al unui „nimeni” care a ales să spună ce vede, asumându-și un risc personal enorm.
De peste un an aduc arta și cultura mai aproape de tine prin Coolturalist. Dacă ți-a rămas în minte măcar un interviu, dacă te-a făcut să zâmbești sau să descoperi ceva nou, îți poți exprima recunoștința printr-o donație. Îți mulțumesc că mă citești! ❤️
De la ruină la hub digital: cum s-a reinventat biblioteca din Gușoeni cu 280.000 de euro.
În comuna vâlceană Gușoeni, o clădire lăsată în paragină a fost transformată, cu o investiție de aproape 280.000 de euro, într-un hub digital care schimbă complet ideea de bibliotecă la sat. Proiectul a însemnat practic reconstrucția clădirii de la zero – a rămas doar fundația. În interior, laptopuri, tablete, o imprimantă 3D și spații gândite pentru învățare și lucru colaborativ au luat locul rafturilor prăfuite.
Copiii au fost primii care au răspuns entuziasmați, dar noua bibliotecă își propune să reducă și „analfabetismul funcțional tehnologic” în rândul seniorilor – de la folosirea în siguranță a internetului până la lucruri concrete, precum plata taxelor online sau obținerea unui cazier fără drumuri inutile. Gușoeni devine astfel un exemplu că și într-o comună mică, biblioteca poate fi mai mult decât un loc cu cărți: poate fi un punct real de conectare la lumea de azi.
Cum arată cel mai mare muzeu interactiv de științe din România, creat de o româncă la 23 de ani.
O fetiță de 10 ani din Brașov intră pentru prima dată într-un muzeu interactiv de științe în cadrul unei excursii la Zürich. Nu înțelege tot ce o înconjoară, dar e fascinată de bucuria de a învăța cu mâinile, nu doar din manualele școlare. La plecare, își face o promisiune: „când o să fiu mare, o să fac un loc ca acesta acasă, la Brașov”. 13 ani mai târziu, promisiunea ei se concretizează prin YOBO Experience – Muzeul de Științe din Brașov, cel mai mare muzeu interactiv de științe din România, construit de Ioana Borșan la doar 23 de ani, cu fonduri europene, sprijin de la familie și multă încăpățânare sănătoasă.
Azi, la 27 de ani, Ioana Borșan conduce un business educațional care inspiră o nouă generație să descopere știința prin joacă și experiment și care se susține singur, într-un domeniu în care cele mai multe instituții trăiesc din subvenții. Muzeul are 800 de metri pătrați, peste 30.000 de vizitatori pe an, o cifră de afaceri de aproximativ 800.000 de lei și o marjă de profit de 23%, pe care o investește constant în experiențe noi pentru copii și adolescenți.
Clujul devine primul oraș din România care are un desert cultural.
Clujul devine primul oraș din România cu un „desert cultural”, prin proiectul Doza de Cultură, inițiat de Asociația Daisler împreună cu Centrul Cultural Clujean și Asociația Patronală HoReCa. Desertul, un salam de biscuiți reinterpretat cu caramel sărat și nuci, va fi disponibil în meniurile a zeci de locații din oraș, iar 10% din valoarea fiecărei porții vândute va fi direcționată către proiecte culturale locale. Organizatorii estimează că până la finalul anului fondul creat ar putea depăși 6.000 de euro, care vor fi acordați sub formă de grant unei entități culturale selectate de o comisie a Centrului Cultural Clujean.
Inițiativa urmărește să consolideze legătura dintre sectorul HoReCa și cultura locală, transformând un produs culinar într-un mecanism de susținere a artei. Peste 30 de parteneri culturali, de la TIFF și Jazz in the Park până la Teatrul Național și Opera Română, susțin deja proiectul. Cofetăriile Pralina au creat desertul, care îmbină gustul copilăriei cu note moderne și tradiționale, iar echipa speră ca „Doza de Cultură” să devină, în timp, un simbol gustativ al orașului și un mod constant de finanțare pentru inițiative culturale locale.
20 de lucrări redescoperite: un nou studiu rescrie finalul vieții lui Michelangelo.
Douăzeci de lucrări atribuite acum lui Michelangelo ies la lumină în urma unui studiu care pune sub semnul întrebării o veche convingere: aceea că artistul și-ar fi distrus schițele și desenele înainte de moarte. Cercetătoarea italiană Valentina Salerno susține, în volumul „Michelangelo. Gli ultimi giorni”, că maestrul le-ar fi ascuns, de fapt, cu ajutorul apropiaților, într-o încăpere secretă din Roma, protejată de un sistem cu mai multe chei. Camera ar fi fost însă găsită goală după mai bine de patru secole, iar misterul lucrărilor pierdute a rămas deschis până azi.
Demersul ei a fost sprijinit de reprezentanți ai Bisericii și de un comitet științific coordonat la nivelul Basilica Sfântul Petru, care a reunit experți din mari muzee ale lumii. Interesant este că, la o licitație recentă organizată de Christie’s la Londra, specialiștii au mers pe aceeași pistă de atribuire, semn că ipoteza câștigă teren. Dacă noile atribuiri vor fi confirmate definitiv, ele ar putea completa într-un mod neașteptat povestea ultimilor ani ai unuia dintre cei mai importanți artiști ai Renașterii.
Republica Moldova, debut la Bienala de la Veneția cu o instalație despre fragilitate și protecție.
Pentru prima dată, Republica Moldova participă oficial la La Biennale di Venezia, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate artei contemporane. La cea de-a 61-a ediție, artistul Pavel Brăila, alături de curatoarea Adelina Luft, prezintă instalația „În a mia și a doua noapte”, găzduită în spațiul Santa Veneranda din complexul Chiesa dei Santi Geremia e Lucia. Lucrarea propune o imagine puternică și neașteptată: covoare tradiționale suspendate între podeaua și bolta bisericii, ținute în aer de drone.
Gestul artistic e unul simbolic. Covorul – asociat cu ideea de casă, memorie și continuitate – este susținut de o tehnologie legată adesea de supraveghere și război. În această inversare, drona nu mai controlează, ci protejează. Inspirată și de poveștile din „O mie și una de nopți”, instalația vorbește despre cum imaginația poate deschide un alt capitol, chiar și într-un prezent marcat de instabilitate și teamă. Participarea Moldovei devine astfel mai mult decât un moment artistic: e o declarație despre dialog, vulnerabilitate și nevoia de a imagina, împreună, un viitor mai sigur.
Olivia Dean devine noua voce a popului britanic.
Olivia Dean a fost marea câștigătoare la Brit Awards 2026, plecând acasă cu patru trofee și confirmându-și statutul de nouă „regină a popului” britanic. La doar 26 de ani, artista londoneză a câștigat premiile pentru cel mai bun artist britanic, cel mai bun album – cu „The Art of Loving” –, cel mai bun artist pop și cântecul anului, pentru colaborarea „Rein Me In” cu Sam Fender.
Vizibil emoționată, Olivia a vorbit despre un album „despre iubire, într-o lume care pare lipsită de iubire”. Gala, organizată pentru prima dată în afara Londrei, la Manchester, a adus și momente memorabile: Rosalía a devenit prima artistă premiată pentru muzică într-o limbă străină, iar Rosé a bifat o premieră pentru K-Pop, în timp ce Robbie Williams a încheiat seara cu un omagiu dedicat lui Ozzy Osbourne.
Parisul va avea cel mai mare muzeu dedicat lui Giacometti.
În inima Parisului, fosta gară Invalides va prinde viață ca Musée & École Giacometti, un complex care va reuni cea mai mare colecție din lume dedicată lui Alberto Giacometti, expoziții temporare, o școală de artă, o curte amenajată și spații pentru public, precum cafenea și librărie. Proiectul, conceput de arhitectul Dominique Perrault și echipa sa, transformă clădirea istorică și spațiile subterane într-un centru modern de artă, cu săli deschise, luminoase, inclusiv o „mare seră” sub esplanadă, unde vor fi expuse lucrările lui Giacometti și alte expoziții de artă modernă. Spațiul dedicat permanent artistului va acoperi aproximativ 1.000 metri pătrați din cei 6.000 disponibili, iar restul va găzdui expoziții temporare și evenimente culturale.
Originalitatea instituției constă și în dimensiunea educațională: o școală de artă integrată va oferi ateliere de desen și sculptură, programe de rezidență și cursuri pentru public divers, de la amatori la profesioniști, inspirate de metodele lui Giacometti și de relația sa cu modelul viu. În plus, curtea interioară verde, cafenelele și librăria vor crea un spațiu deschis orașului, în armonie cu strategia „Réinventer Paris 2”. Deschiderea muzeului este programată pentru 2028, promițând să devină rapid un punct de atracție major pentru iubitorii de artă și să contribuie la revitalizarea patrimoniului urban al capitalei franceze.
CUM SĂ OPREȘTI TIMPUL (M. HAIG)
📖 (de citit) Un interviu cu Alina Șerban:
„Ne naștem într-un context pe care nu putem să-l alegem, dar cred că e nevoie să credem în noi, că putem mult mai mult decât ni se spune uneori. Da, să depășim cutia în care poate ne-a pus destinul. Cred în ambele, cumva. Sunt lucruri care sunt sortite, dar care depind foarte mult și de alegerile tale. Da, părea că nu voi putea termina liceul – aveam trei ordine de evacuare, tatăl meu murise și mama era în închisoare. Da, părea așa, dar a depins foarte mult și de mine.”
🧒🏻 (de explorat) Ce altceva mai înseamnă să fii tată (pe lângă tot ce-ai auzit deja) și ce m-a învățat fiul meu despre asta, un text de Mihai Mincan.
🎥 (de pus în calendar) Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) anunță un spectacol unic - Notte Morricone - care îmbină coregrafia, muzica și cinematografia într-un omagiu adus legendarului compozitor italian Ennio Morricone, pe 16 iunie, în cadrul ediției a 25-a a festivalului.
🎟️ (de ținut minte) Asaf Avidan vine pe 26 mai la Arenele Romane (București) și pe 5 iulie la Timișoara, la JAZZx.
🎶 (de neratat) Deliric pleacă în turneul „Noul normal” prin țară. Vezi aici datele concertelor.
„Pornim în turneu prin țară cu un show complet: Deliric la microfon, Silent Strike la butoane, muzică live cu Muse Quartet, visuals de la Dan Basu și producție de concert la nivel de festival.”
ZONA DE INTERES (M. AMIS)
Anne Applebaum, laureată Pulitzer, în dialog cu publicul din București și Timișoara.
Istoricul și jurnalista Anne Applebaum, laureată a Premiului Pulitzer și una dintre cele mai influente voci care analizează istoria și prezentul Europei de Est, vine în România pentru două întâlniri cu publicul, la București și Timișoara, în martie 2026. La București, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, va participa la prezentarea Raportului anual EFOR despre democrația și societatea civilă în Europa de Est, urmată de un dialog cu Sorin Ioniță despre evoluția democrației în regiune. Evenimentul va include și lansarea a două dintre volumele sale recente, Axa autocraților și Foametea roșie, precum și o sesiune de întrebări și autografe.
La Timișoara, autoarea va discuta cu jurnalistul Marian Voicu, într-un dialog despre fragilitatea democrațiilor contemporane și ascensiunea autoritarismului. Cărțile prezentate aduc în prim-plan două teme majore ale cercetării sale: modul în care regimurile autoritare colaborează astăzi într-o rețea globală de influență și propagandă, dar și tragedii istorice precum foametea provocată de regimul lui Stalin în Ucraina, care a dus la moartea a milioane de oameni. Prin aceste întâlniri, Applebaum propune publicului român o reflecție asupra modului în care trecutul și mecanismele puterii continuă să modeleze prezentul.
MINUNATA LUME NOUĂ (A. HUXLEY)
La întâlnire cu partenerul virtual într-un bar din New York.
Un bar din New York City a devenit, pentru o seară, locul unor întâlniri mai puțin obișnuite: oameni așezați la masă față în față cu partenerii lor virtuali. Evenimentul, organizat în preajma Zilei Îndrăgostiților, s-a adresat celor care dezvoltă relații emoționale cu chatboți sau aplicații de tip „AI companion”. La fiecare masă au fost montate suporturi pentru telefoane și tablete, cu porturi de încărcare, astfel încât „cuplurile” să poată trăi o experiență cât mai apropiată de o întâlnire romantică clasică.
Organizatorii spun că a fost un experiment social, menit să normalizeze ideea relațiilor cu inteligența artificială și să ofere un spațiu public pentru astfel de interacțiuni. Nu e vorba despre un local permanent dedicat cuplurilor om–AI, ci despre o acțiune punctuală, care a stârnit rapid dezbateri online. În același timp, fenomenul e în creștere: aplicațiile care simulează relații romantice sau de prietenie câștigă tot mai mulți utilizatori, iar industria ospitalității testează constant tehnologia – de la meniuri pe tabletă la roboți-barmani – pentru a atrage un public curios și conectat la noile tendințe.
POEMELE LUMINII (L. BLAGA)
21 februarie 2026
urletele nu sunt universale
cum nu sunt nici spaimele
una e să-ți dai seama că ești pe moarte
alta e să-ți fie frică că vei muri și tu curând
adevăratul curaj e să-ți privești moartea cu curiozitate
să nu-i porți pică, s-o inviți înăuntru
să-i faci loc la masă, să-i torni o cană de ceai
știind că cea mai puternică năzuință a ei
e să-ți ia viața
***
Poezii scrise de mine poți citi aici.
Dacă ți-a plăcut această ediție, te rog trimite-o mai departe celor cărora crezi că le-ar plăcea să primească acest newsletter îngrijit cu drag. Îți mulțumesc! 😊
Locuiești în Cluj sau ai cunoștințe în oraș? Abonează-te la CooltCluj sau măcar dă-le prietenilor tăi de veste despre newsletterul săptămânal cu evenimente culturale.
Ne recitim peste două săptămâni! 🌞