Coolturalist #32
Ce înseamnă să publici un roman de debut în România; Premiile Oscar se mută pe YouTube; Arta, instrument pentru crima organizată; Ce să citești în 2026.
Am ajuns la ultima ediție de Coolturalist din 2025. Emoții am la fiecare ediție pe care o trimit, dar cea de azi e mai specială. Marchează sfârșitul unui an plin de schimbări, de incertitudini, de momente în care am simțit, probabil mulți dintre noi, că urmează o criză sau că anul care vine va fi și mai greu.
În sectorul cultural, ne-am trezit cu proiecte suspendate, spații închise, bugete tăiate, dar și mici scântei de speranță care au reușit să ne lumineze, cum e deschiderea Teatrului Grivița 53, și alte inițiative independente care au arătat că munca și determinarea oamenilor îl mențin în viață.
E un moment în care ne putem opri și reflecta fără să ne simțim presați de faptul că avem o listă interminabilă de taskuri și fără să ne biciuim pentru ce n-a ieșit cum ne-am dorit. În care putem fi mai puțin pe pilot automat și mai conștienți de noi și de cei pe care îi iubim și să ne dăm voie să respirăm, să observăm, să învățăm din greșeli fără să le transformăm în bătălii interioare.
Aș mai spune să nu uităm spectacolele care ne-au emoționat, expozițiile care ne-au făcut să simțim că în lume e încă loc pentru frumos și comunitățile care au continuat să se sprijine reciproc.
Ce-ți doresc e să-ți faci timp să te bucuri de oameni, de lumini, de experiențe, de povești, de întâlniri cu cei dragi. Să ai un Crăciun pe sufletul tău și un 2026 în care pășești mai ușor, mai conștient și mai aproape de cei pe care-i iubești.
La mulți ani!
***
P.S.: Îți mulțumesc că mă citești și că ții arta și cultura aproape de suflet. Dacă simți că acest newsletter te-a îmbogățit cumva în 2025, te invit să faci o donație pentru ca acest proiect să continue cel puțin la fel de frumos, să lași aici o recenzie sau să-l recomanzi mai departe, celor cărora nu ai făcut-o deja. ❤️
CĂLĂTORIE ÎN JURUL OMULUI (A. STERMIN)
„Scriu ca să pot respira” | de vorbă cu scriitoarea Larisa Marin.
Să scrii o carte nu-i treabă ușoară. Să scrii un roman care prinde cititorul de la primele pagini, îl tulbură și îl provoacă așa cum reușește Larisa Marin în romanul de debut Să nu uiți! e un proiect amplu, uneori anevoios, care cere atât imaginație, cât și curajul de a coborî în cele mai nebănuite cotloane ale minții umane și de a rămâne acolo până când povestea își găsește singură drumul spre lumină.
Pe Larisa, vocea din spatele PrintreCarti.ro și autoarea rubricii „Nostalgii” din Jurnalul de sâmbătă, o cunosc din echipa Jurnalului, acolo unde ne-am întâlnit pentru prima dată în calitate de colege de redacție. De aceea, bucuria de a o vedea debutând cu un thriller psihologic publicat la Editura Zupia se amestecă firesc cu admirația pentru curajul ei de a-și întinde aripile, de a păși în necunoscut și de a nu se opri la prima rafală de vânt.
Acest interviu este o discuție despre cum se naște o poveste cu suspans, despre îndoieli și perseverență, despre ce înseamnă să publici o primă carte în România și despre felul în care, uneori, cea mai mare dovadă de curaj este să scoți la lumină paginile pe care le-ai ținut ani la rând doar pentru tine.
„Cel mai mare act de curaj a fost scrierea manuscrisului. Apoi, am avut câteva săptămâni în care m-am gândit dacă vreau ca acesta să ajungă la public, dar nu fiindcă mă temeam de judecată, ci pentru că era o parte din mine. Știi, atunci când pui punct unui proiect în care ai investit mult emoțional, simți că se rupe ceva, e greu să te desprinzi de el.”
CUM SĂ OPREȘTI TIMPUL (M. HAIG)
📚 (de pus deoparte) Cum am reușit să nu mai cumpăr cărți pe care le aveam deja. Ghid despre cum să-ți organizezi biblioteca în Notion.
📖 (de citit) Noul număr al revistei Scena9 – Nu am nimic de ascuns. Sigur?. Aproape 50 de jurnaliști, artiști, scriitori și fotografi contribuie la o cartografiere a celor ce se ascund de privirea umană, în peste 30 de materiale și 250+ de pagini.
🎁 (de cadorisit) Cadouri cu sens, create de artiști români.
🗞️ (de explorat) Un interviu cu Mircea Cărtărescu pentru The Guardian.
🎶 (de ascultat) Tudor Chirilă x Cojo - Generații:
O LUME IMENSĂ (E. YONG)
Premiile Oscar vor avea, din 2029, o nouă „casă”: YouTube.
Academia de Arte și Științe Cinematografice a semnat un acord multianual care oferă platformei drepturi globale exclusive de transmisie până în 2033, marcând finalul unei relații de peste 50 de ani cu ABC, postul care va mai difuza gala până în 2028. Decizia vine pe fondul schimbărilor majore din industria media, unde televiziunea clasică pierde teren în fața platformelor digitale, iar accesul gratuit și global devine o miză tot mai importantă.
Pentru Academia Oscar, decizia înseamnă deschidere către un public mult mai larg, în timp ce YouTube își consolidează statutul de jucător central în divertismentul global. Reacțiile din industrie sunt însă împărțite: unii văd parteneriatul ca pe o adaptare necesară la noile obiceiuri de consum, alții ca pe un compromis riscant pentru prestigiul premiilor. „Este ca și cum ai da mâna cu tipul care încearcă să te ucidă”, a scris scenaristul Daniel Kunka, rezumând temerile unei părți din Hollywood. Cert este că, odată cu Oscarurile transmise live și gratuit pe YouTube, linia dintre vechiul și noul model de media devine mai subțire ca niciodată.
Cum ajunge arta un instrument pentru crima organizată.
Arta este adesea privită ca simbol al valorilor culturale și al patrimoniului, dar tocmai prestigiul ei o face atractivă pentru crima organizată. Cu o piață globală evaluată la peste 57 de miliarde de dolari, tranzacții de mare valoare, prețuri greu de verificat și multă opacitate, arta devine un instrument eficient pentru spălarea banilor. După droguri și arme, comerțul cu opere de artă este una dintre cele mai profitabile surse de finanțare pentru activități ilegale, iar exemplele nu lipsesc: de la tablouri subevaluate drastic la vamă până la rețele sofisticate care folosesc licitații, vânzări private și depozitare în porturi libere pentru a ascunde originea banilor.
Mecanismul este relativ simplu. Banii proveniți din activități ilegale sunt investiți în artă, apoi mutați printr-o serie de tranzacții care le șterg urmele și, în final, reintegrați în economia legală. Piața de artă facilitează acest proces prin posibilitatea de a muta sume mari într-un număr mic de tranzacții, prin anonimatul frecvent al cumpărătorilor și prin lipsa unor verificări stricte ale provenienței. La acestea se adaugă un alt strat de risc: operele contrafăcute și cele furate, care generează direct fonduri ce pot fi ulterior introduse în circuitul legal, așa cum a arătat și operațiunea europeană din 2024, când au fost confiscate mii de lucrări false, cu pierderi de sute de milioane de euro.
Autoritățile au început să răspundă, prin reguli mai stricte și obligații de transparență pentru galeriști, case de licitații și alți jucători din piață, inclusiv verificarea clienților și raportarea tranzacțiilor mari. Totuși, specialiștii avertizează că reglementarea nu este suficientă fără o schimbare de cultură în interiorul industriei. Muzeele, expozițiile și dezbaterea publică pot juca un rol important în conștientizare, dar miza rămâne una mare: protejarea artei nu doar ca investiție, ci ca bun cultural, de interesele unei economii subterane care profită tocmai de lipsa de transparență.
Cum s-a reinventat Oradea: de la Art Nouveau la arta contemporană.
Oradea este un exemplu rar de oraș care și-a construit viitorul fără să-și ocolească trecutul. De la clădirile Art Nouveau restaurate cu grijă, precum Casa Darvas-La Roche – astăzi singurul muzeu Art Nouveau din România – până la muzee noi și spații culturale reinventate, orașul a mizat pe patrimoniu ca motor de dezvoltare. Această transformare nu a fost întâmplătoare, ci rezultatul unui efort constant, susținut de parteneriate între public și privat și de o viziune coerentă asupra turismului cultural.
Rezultatele se văd atât în viața orașului, cât și în cifre: Oradea este astăzi în topul destinațiilor de city break din România, cu un număr tot mai mare de turiști străini. Dincolo de Art Nouveau, oferta orașului include cetatea medievală, complexul baroc, istoria apelor termale și, mai nou, arta contemporană, prin NOCA – un centru dedicat nu doar expozițiilor, ci și formării tinerilor artiști. Restaurarea atentă a clădirilor istorice a schimbat radical centrul orașului, iar următorul obiectiv este ambițios: dublarea numărului de vizitatori străini, fără a pierde legătura cu comunitatea locală și cu identitatea care a făcut Oradea recognoscibilă.
Dib Bangkok, primul muzeu thailandez cu artă contemporană internațională.
Dib Bangkok este un nou reper pe harta culturală a Asiei de Sud-Est: primul muzeu din Thailanda care deține o colecție proprie de artă contemporană internațională. Fondat de regretatul colecționar Petch Osathanugrah, muzeul se deschide pe 21 decembrie și aduce împreună peste 1.000 de lucrări, de la artiști thailandezi importanți, precum Montien Boonma, până la nume internaționale ca Frank Stella sau Fujiko Nakaya, cunoscută pentru instalațiile sale imersive cu ceață. La conducerea instituției se află Dr. Miwako Tezuka, curator cu experiență solidă în mari instituții din New York, ceea ce confirmă ambiția clar internațională a proiectului.
Muzeul este găzduit într-un fost depozit industrial din anii ’80, reproiectat de arhitectul Kulapat Yantrasast, care păstrează caracterul brut al clădirii și îl transformă într-un spațiu contemporan cu identitate puternică. Cele trei niveluri ale expoziției sunt gândite ca o călătorie simbolică, inspirată din filosofia budistă a iluminării, de la materialitatea dură a parterului până la galeriile luminoase de la ultimul etaj. Curtea centrală, grădina de sculpturi, spațiile experimentale și zona dedicată evenimentelor completează un muzeu care nu își propune doar să expună artă, ci să creeze o experiență coerentă, ancorată în trecut, dar orientată ferm spre prezent și viitor.
Fonduri noi pentru instituții de cultură din 34 de județe.
Guvernul alocă aproape 189 de milioane de lei pentru 74 de instituții de cultură din 34 de județe – teatre, opere, filarmonici și teatre de păpuși care depind exclusiv de bugetele locale, inclusiv cele din Constanța și Tulcea. Măsura, explică ministrul Dezvoltării, vine ca un sprijin necesar pentru instituțiile care nu primesc finanțare directă de la stat. Banii provin din cei 2% din impozitul pe venit încasați între 1 septembrie și 10 decembrie 2025, iar distribuirea s-a făcut pe baza solicitărilor trimise de autoritățile locale.
E o gură de oxigen pentru scenele mici și medii din țară, dar rămâne întrebarea dacă sprijinul punctual poate ține locul unei strategii culturale pe termen lung.
Costumele din Peaky Blinders, motiv de arestare în Afganistan.
Poliția morală a talibanilor a arestat patru tineri din Herat care se îmbrăcau în stilul personajelor din Peaky Blinders, acuzându-i că „promovează cultura străină”. Grupul, care se autointitula „Thomas Shelby”, devenise cunoscut în oraș după ce fotografiile lor au circulat pe rețelele de socializare. Arestările vin în contextul noii legi talibane privind „propagarea virtuții”, care interzice explicit bărbaților afgani să poarte haine occidentale în public și face parte dintr-o campanie mai amplă de ștergere a influențelor moderne și occidentale.
Pentru unii observatori, însă, gestul tinerilor este mai degrabă un act de mică rebeliune culturală într-o societate din ce în ce mai constrânsă. Regizoarea Sahraa Karimi spune că aceștia au vrut să arate că nu se supun sistemului de coerciție impus de talibani, fiind influențați de aceeași cultură globală la care are acces întreaga lume. Într-un Afganistan în care femeilor li se interzice apariția în public fără niqab, iar bărbații sunt presați să adopte o estetică „tradițională”, patru tineri în costume inspirate dintr-un serial britanic devin, involuntar, un simbol al tensiunii dintre identitate și libertatea de a te exprima.
Firul roșu care leagă trecutul de prezent.
Lângă Fabrica UZUC, unde zidurile poartă încă ecouri metalice și amprentele timpului, „Cusut cu iubire” așterne un gest delicat într-un spațiu dur. Lucrarea Laurei Soneriu, realizată împreună cu Ciprian Tauciuc, îmbrățișează ruina și transformă fațada rănită într-un organism viu, atins de mâna care repară. Este un dialog între trecut și prezent, între gol și plin, lumină și umbră, un reminder că frumusețea nu stă doar în perfecțiune, ci în gesturile care recuperează și reconectează.
Firul roșu, cusătura vizibilă pe zid, devine simbolul unei legături afective cu istoria și patrimoniul nostru. Așa cum mamele și bunicile din anii ’80 reparau cu grijă lucrurile uzate din iubire, lucrarea invită generația prezentă să „coasă” fragmentele orașului, să aprecieze și să păstreze ce are valoare. Este un apel la atenție, la grijă și la conștientizarea responsabilității noastre față de trecut, dar și o invitație de a începe ceva nou – un început care pune artă, memorie și sensibilitate în centrul vieții urbane.
Cobza, inclusă în Patrimoniul UNESCO.
România sărbătorește o nouă recunoaștere culturală internațională: cobza, instrument emblematic al folclorului românesc, a fost inclusă pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. Distincția evidențiază importanța meșteșugului lutierilor, continuitatea tradițiilor și valoarea interpretării muzicale transmise din generație în generație.
Astfel, comunitățile de meșteri, școlile populare și artiștii sunt motivați să păstreze și să transmită mai departe tradiția. Așa cum subliniază oficialii români, cobza este un liant între generații și un simbol al rezilienței culturale. (via Savantgarde)
DINCOLO DE FRONTIERE (A. MAKINE)
Ce să citești în 2026. Bonus: recomandări de cărți din comunitate.
Anul ăsta am citit câteva cărți bune care pe alocuri m-au zguduit, mi-au pus nod în gât, mi-au dat idei și mi-au ridicat întrebări pe care încă le port cu mine. Mi-am zis că e păcat să nu le împărtășesc cu voi, cei care mă citiți, așa că le-am pus într-un nou articol, cu câteva cuvinte despre ce au mișcat în mine și de ce le recomand.
Am lansat apoi o invitație deschisă în social media către alți oameni pasionați de citit. Am întrebat pe LinkedIn și Facebook ce cărți au citit și pe care le-ar recomanda unui prieten bun, ideal cu două-trei cuvinte în care să ne spună de ce.
Ce a ieșit este un melanj între recomandările mele și recomandările foarte diverse primite de la voi, de la ficțiune la non-ficțiune, de la dezvoltare personală la romane care te dor și te înseninează.
Uite o listă consistentă de cărți de citit în 2026, din care să-ți poți alege ce-ți surâde și-ți face cu ochiul.
MINUNATA LUME NOUĂ (A. HUXLEY)
Muzica falsă generată de AI: artiștii cer protecție pe streaming.
Creșterea muzicii generate de inteligența artificială ridică semne serioase de alarmă pentru artiști și fani deopotrivă. Cântăreața britanică Emily Portman și muzicianul australian Paul Bender au descoperit că profilurile lor de pe platformele de streaming fuseseră invadate de piese falsificate, create cu inteligența artificială pentru a imita stilul lor distinctiv.
Escrocii încarcă aceste creații frauduloase pentru a obține drepturi de autor sau venituri din streaming, profitând de lipsa unor măsuri de securitate adecvate, precum autentificarea în doi pași. Studiile arată că cei mai mulți ascultătorilor nu mai pot distinge între piesele reale și cele generate cu AI, ceea ce face ca frauda să fie aproape nedetectabilă și foarte profitabilă.
Pe lângă pierderea controlului asupra creațiilor lor, artiștii se confruntă cu impactul asupra reputației și cu dificultatea de a elimina rapid conținutul fals de pe platforme. Această situație arată că tehnologia poate amplifica nu doar inovația, ci și vulnerabilitățile fundamentale ale industriei creative.
ZONA DE INTERES (M. AMIS)
Art Safari New Museum: din 2026, un nou spațiu permanent pentru artă în Piața Amzei.
După 12 ani și peste un milion de vizitatori, Art Safari își schimbă formatul și adresa: din 2026 se mută în Piața Amzei și devine Art Safari New Museum, un spațiu expozițional permanent de aproximativ 4.500 mp, deschis tot anul. Mutarea marchează maturizarea unui proiect care a pornit ca pavilion pop-up și a ajuns un reper cultural urban, prezent în clădiri-simbol ale Bucureștiului. Noul sediu vine într-o zonă deja vie a orașului și își propune să aducă arta mai aproape de viața cotidiană, cu sprijinul administrației locale din Sectorul 1.
Programul din 2026 va fi structurat în două sezoane și va îmbina patrimoniul cu arta contemporană, cu expoziții dedicate unor nume majore precum Constantin Brâncuși (la 150 de ani de la naștere), Mihai Eminescu, Sergiu Celibidache sau Nicolae Vermont, alături de artiști contemporani și teme de cultură pop. Pe lângă expoziții, Art Safari New Museum mizează pe tururi ghidate, evenimente și programe educaționale extinse pentru tineri, studenți și școli, consolidându-și rolul de spațiu cultural viu, accesibil și conectat la oraș.
Dacă ți-a plăcut această ediție, te rog trimite-o mai departe celor cărora crezi că le-ar plăcea să primească acest newsletter îngrijit cu drag. Îți mulțumesc! 😊
Locuiești în Cluj sau ai cunoștințe în oraș? Abonează-te la CooltCluj sau măcar dă-le prietenilor tăi de veste despre newsletterul săptămânal cu evenimente culturale.
Ne recitim în 10 ianuarie 2026! 🌞