Coolturalist #31
Cei mai bogați oameni ai lumii, transformați în câini robotizați; Ghid despre cum să-ți organizezi biblioteca în Notion; Dublajele de anime generate cu AI retrase pentru lipsa emoției.
Ani la rând am pățit același lucru: ajungeam într-o librărie cu chef de plecat acasă cu bunătăți literare și ajungeam să cumpăr cărți pe care deja aveam deja. Nici nu-mi mai aduceam aminte că titlul respectiv stătea pitit pe vreun raft în spatele altor volume. Din lipsă de prea mult spațiu, am câteva rafturi pe care am aranjat cărțile pe două rânduri. Ce e pe rândul din față îmi sare mereu în ochi, ce e în spate are multe șanse să fie uitat.
Așa mi-a venit ideea să-mi fac o bibliotecă digitală. Adică să am o evidență a cărților din bibliotecă la câteva click-uri distanță. Și-am ales Notion pentru treaba asta, pentru că oricum voiam să învăț cu ce se mănâncă tool-ul ăsta. N-a durat puțin, recunosc, să transpun toate titlurile pe care le aveam în bibliotecă într-o versiune digitală. Dar am avut o motivație destul de puternică, așa că m-am înhămat la asta.
Dacă te bate gândul să ai o evidență reală a cărților și lecturilor tale, fără liste prin telefon sau post-it-uri pe care nu mai știi pe unde le-ai pus, o bibliotecă digitală în Notion e aur curat. Mai ales dacă citești mult sau dacă ai rafturi care te duc cu gândul la Tetris.
Am pus într-un nou articol pașii pe care i-am urmat eu când mi-am făcut biblioteca în Notion (și template-ul pe care îl folosesc).
O LUME IMENSĂ (E. YONG)
Cei mai bogați oameni ai lumi, transformați în câini robotizați la o expoziție de artă.
Un artist digital din Carolina de Sud a creat o instalație inedită în care câini roboți poartă chipurile unor personalități precum Elon Musk, Jeff Bezos, Mark Zuckerberg, dar și ale unor artiști celebri precum Andy Warhol sau Pablo Picasso. Expoziția, intitulată „Animale obișnuite”, poate fi văzută la Art Basel din Miami.
Rând pe rând, fiecare dintre roboți se răstoarnă pe spate și defecă o lucrare de artă, afișând în același timp „poop mode” pe un ecran de pe spatele lor. Beeple (Mike Winkelmann), cunoscut pentru colajul digital vândut în 2021 cu 69,3 milioane de dolari, explică mecanismul pe X: câinii roboți fotografiază continuu, analizează imaginile și, în momentul „defecației”, creează reinterpretări generate de AI, inspirate de personalitatea și viziunea fiecărui câine asupra lumii.
Artistul a transmis: „Câinii fac fotografii în mod continuu și le evaluează pentru a găsi cele mai interesante imagini. Când vine momentul „să defece”, acestea sunt reimaginări realizate cu ajutorul AI-ului, în funcție de personalitatea și viziunea fiecărui câine asupra lumii.”
Andra Ursuța aduce apocalipsa pe insula Hydra.
În decorul glamour al „săptămânii artei”, sculpturile Andrei Ursuța au transformat un fost abator cu vedere la Marea Egee într-un spațiu al sfârșiturilor și al fragilității umane. Expoziția Apocalypse Now and Then funcționează ca o arheologie personală a unei lumi în declin, în care fragmente de corpuri, obiecte deformate și simboluri ale violenței compun o civilizație fictivă, dar straniu recognoscibilă. Ursuța, una dintre cele mai influente artiste române ale momentului, prezentă la Bienala de la Veneția și reprezentată de David Zwirner, lucrează cu bronz, sticlă reciclată și mitologii vechi pentru a construi un univers care pare atât antic, cât și înfricoșător de contemporan.
În mijlocul luxului, al colecționarilor cu bugete de zeci de milioane și al atmosferei competitive care plutește peste Hydra în acele zile, expoziția devine un contrapunct necesar. Sculpturile, de la „mumiile pe jumătate bete” până la vasele-sân sau lingătorii de podele, vorbesc despre epuizarea lumii moderne, despre corp ca obiect, despre ierarhii și prăbușiri inevitabile. Într-un spațiu care a fost cândva loc de sacrificiu, Ursuța instalează o altă formă de adevăr: acela că trăim între declin și reinvenție, că violența poate fi subtilă, psihică, și că arta rămâne uneori singurul limbaj capabil să o traducă.
Cum au descoperit peste o mie de copii magia muzicii clasice.
Timp de două luni, peste o mie de copii din Sectorul 4 au descoperit, poate pentru prima dată, că muzica clasică poate fi jucăușă, vie și surprinzătoare. Proiectul „Spune DA Muzicii Clasice”, derulat de Asociația KaleLarga între 22 septembrie și 24 noiembrie, a dus spectacolul Petrică și Lupul direct în sălile de clasă, de sport sau de festivități, transformând școlile în spații performative.
Povestea lui Prokofiev a prins viață printr-un cvintet de suflători, o actriță și două interprete de dans contemporan, care le-au arătat copiilor că un instrument poate deveni personaj, că o melodie poate fugi, se poate speria sau poate râde. Feedbackul profesorilor și reacțiile copiilor, de la uimirea sinceră („N-am știut că un instrument poate să fie un personaj!”) până la curiozitatea practică („Vreau să învăț la flaut.”), confirmă impactul educațional al proiectului.
Inițiativa a mers însă mai departe de simpla întâlnire artistică. O campanie online a orientat părinții către o platformă dedicată educației muzicale, oferind informații clare despre cursuri, niveluri și costuri, astfel încât interesul copiilor să poată continua și după spectacol. La finalul turneului, echipa proiectului vorbește despre un proces, nu doar despre o serie de reprezentații: un drum în care muzica a devenit limbaj comun, dansul a completat povestea, iar copiii au fost invitați nu doar să privească, ci să participe. Într-o lume în care concentrarea și curiozitatea sunt greu de câștigat, „Spune DA Muzicii Clasice” arată că, uneori, e suficient să aduci arta în mijlocul copiilor, restul se întâmplă de la sine.
Luvru deschide o galerie care pune arta lumii în dialog.
Muzeul Luvru deschide o nouă galerie care încearcă să schimbe modul în care privim arta: nu pe continente, nu pe epoci, ci pe teme care ne ating pe toți – viață, moarte, credință, putere. Într-un spațiu complet renovat de 1.000 m², peste 130 de opere din Egiptul antic, Grecia, Insula Paștelui sau Nigeria stau față în față în combinații surprinzătoare: un crucifix chinez lângă o sculptură polineziană, un portret grecesc al lui Aelius Caesar alături de un demnitar din Vanuatu. Noua „Galerie a celor cinci continente” își propune să construiască un dialog real între civilizații și, în același timp, să provoace vizitatorii să se gândească la proveniența acestor obiecte, într-un context global în care discuțiile despre restituiri devin tot mai urgente.
Deschiderea are loc într-un moment delicat pentru instituție, după furtul bijuteriilor coroanei franceze, dar conducerea muzeului spune că noul spațiu face parte dintr-un plan amplu de modernizare și securizare. Tot miercuri se redeschide și galeria dedicată pictorilor italieni și spanioli din secolele XVII-XVIII, complet refăcută. Pentru Luvru, aceste intervenții sunt mai mult decât renovări tehnice – sunt încercări de a readuce prospețimea și coerența unui muzeu vizitat anual de milioane de oameni, invitându-i să descopere legături pe care, altfel, poate nu le-ar fi văzut niciodată.
Dacă îți dorești să sprijini acest newsletter, dacă măcar o dată Coolturalist ți-a dat o stare de bine ori puțină inspirație sau dacă apreciezi munca pe care o fac de mai bine de un an încoace, o poți face printr-o donație. Îți mulțumesc! ❤️
Arta românească în prim-plan la Paris: două săptămâni de efervescență.
Festivalul „Un Week-end à l’Est” a transformat Parisul, preț de două săptămâni, într-o hartă vie a creativității românești. Peste 80 de artiști – de la Mircea Cărtărescu și Cristian Mungiu, la Dan Perjovschi și Mircea Cantor – au dus în orașul luminilor o Românie modernă, diversă și curioasă să se lase descoperită. Librăriile, galeriile și cinematografele au devenit spații de întâlnire în care publicul francez a descoperit nu doar nume, ci o energie culturală coerentă și autentică. „Cultura a fost întotdeauna cea care ne-a salvat”, spune Cristian Mungiu, iar atmosfera festivalului pare să-i dea dreptate: Parisul a primit cu surpriză și entuziasm un val de artă românească ce vorbește despre cine suntem astăzi.
În mijlocul acestei efervescențe, colecția de vinuri SPIRIT de la Jidvei a devenit un simbol al legăturii dintre identitate și exprimare culturală. Prezentată în premieră internațională, gama a funcționat ca un pretext pentru conversații și întâlniri, un „ambasador” neobișnuit prin care francezii au descoperit o altă față a României: rafinată, creativă, conectată la Europa. De la vernisaje și lecturi, la dialoguri cu publicul, acest traseu București–Paris–Roma arată că România are ceva clar de spus – iar arta, cuvintele și chiar vinul pot fi uneori cele mai bune traduceri ale spiritului românesc.
Netflix devine proprietarul Warner Bros și al HBO Max.
Netflix a făcut cel mai mare pas din istoria sa: cumpără studiourile de film și TV și divizia de streaming ale Warner Bros Discovery, pentru 82,7 miliarde de dolari. Mutarea vine după un adevărat război al ofertelor, câștigat de Netflix cu aproape 28 de dolari pe acțiune, depășind propunerea Paramount Skydance. Practic, pionierul streamingului pune mâna pe unele dintre cele mai valoroase francize de la Hollywood – „Game of Thrones”, „Harry Potter”, „DC Comics” – și transformă complet raportul de putere din industrie. Ted Sarandos, co-CEO Netflix, spune că ambiția este simplă: să ofere mai mult conținut pe care publicul îl iubește și să modeleze „următorul secol de povestiri”.
Odată cu Warner Bros Discovery, Netflix câștigă nu doar titluri, ci și controlul asupra unui rival direct, ceea ce va ridica inevitabil semne de întrebare din partea autorităților din SUA și Europa. Analiștii spun că Netflix vrea să se asigure că are pe termen lung drepturi solide pentru producțiile de succes și să depindă mai puțin de colaborări externe, într-o competiție tot mai acerbă cu Disney și Paramount.
Momentan nu se va interveni asupra operaţiunilor Warner Bros., ceea ce înseamnă că filmele anunţate pentru lansarea în cinematografe până în anul 2029 vor fi produse în continuare.
Luvru scumpește biletele cu 45% pentru turiștii din afara UE începând cu 2026.
Începând cu 14 ianuarie 2026, vizitatorii din afara Uniunii Europene vor plăti cu 45% mai mult pentru a intra la Luvru, prețul biletului urcând de la 22 € la 32 €. Măsura vine într-un moment în care muzeul se pregătește de o modernizare amplă, incluzând o nouă intrare, o galerie dedicată Mona Lisei și măsuri suplimentare de securitate. Creșterea prețurilor este gândită să aducă anual între 15 și 20 milioane € în plus și să susțină investițiile necesare după celebrul jaf al bijuteriilor coroanei din octombrie 2025, care a scos la iveală vulnerabilitățile infrastructurii și securității muzeului.
Decizia Luvrului reflectă, de asemenea, tendința internațională de diferențiere a tarifelor între turiștii locali și cei străini, comparabilă cu politici similare aplicate la Metropolitan Museum of Art din New York sau în rezervații naturale din Kenya. Alte instituții culturale din Franța, precum Palatul Versailles sau Château de Chambord, urmează același exemplu, crescând prețurile pentru vizitatorii non-europeni.
CUM SĂ OPREȘTI TIMPUL (M. HAIG)
📖 (de citit) Fete bune. Fete cuminţi de Ramona Boldizsar. „Un volum despre feminitate, loialitate și libertate, totul narat cu o voce calmă, lucidă și șocant de vie. În spatele fiecărei povești pulsează presiunile subtil înrădăcinate ale unui sistem patriarhal, care modelează viețile fetelor și femeilor, apasă relațiile și încurcă firele dense ce le leagă în calitățile lor de surori, mame, fiice, prietene sau necunoscute care interacționează într-un mijloc de transport în comun. Prozele surprind interacțiuni tensionate, uneori la limită, și plonjează în sentimente familiare: rușine, teamă, neputință, dar și dorință, tandrețe, revoltă. Din irealul realității, fie ea excepțională sau de rutină, se decupează existențe în care maternitatea, sau chiar lipsa ei, devine o sursă de sens, de vină sau de libertate; prietenii care se contorsionează odată cu timpul; femei dominatoare, amenințătoare și femei domoale, aproape placide.” – Anca Zaharia
🎥 (de văzut) Un episod de podcast cu Constantin Șarcov despre graphic design, principalele confruntări ale designerilor, cum te diferențiezi ca designer la început de drum astăzi, creativitate și multe altele.
🎥 (de văzut) Cele mai bune 100 de filme de comedie (via Savantgarde).
✍🏻 (de conștientizat) Dan Vodnar lansează o nouă carte prin care aduce o perspectivă actuală asupra alimentației moderne: „Adevărul din farfurie. Cu ce ne hrănim și cum ne afectează viața”.
🗞️ (de savurat) Un interviu cu membrii echipei Atlasul Singurătății, proiect multi-disciplinar de cercetare și documentare a fenomenului singurătății la Generația Z din România.
🖼️ (de vizitat) Muzeul de Științe din Brașov. Istoria muzeului pornește din pasiunea unei fetițe curioase pentru diverse experimente, pasiune moștenită de la bunicul său. În clasa a V-a, Ioana Borșan a vizitat un muzeu european al științelor. Atât de fascinată a fost încât, la ieșirea din muzeu, a spus că, atunci când va fi mare, dacă nu va fi nimeni altcineva care să creeze un astfel de loc, o va face ea. Azi, este fondatoare a Muzeului de Științe Brașov.
🎥 (de speriat) 5 momente în care producătorii filmelor horror ar fi mers prea departe.
🎶 (de ascultat) Timpuri Noi - Adeline:
ZONA DE INTERES (M. AMIS)
Teatrul care a crescut dintr-o comunitate: Grivița 53 și-a deschis oficial porțile după 9 ani de vis și muncă.
La început de decembrie, Teatrul Grivița 53 și-a deschis oficial porțile și intră în istoria recentă ca primul teatru construit de la zero în România în ultimele opt decenii. Este finalul unui drum început în urmă cu nouă ani, dus înainte prin donații, efort colectiv și încăpățânarea unei comunități care a crezut în acest miracol urban. Dacă inaugurarea clădirii, în septembrie, a făcut visul palpabil, premiera de astăzi, 5 decembrie, îl pune în mișcare: teatrul devine viu, cu luminile aprinse și sala pregătită pentru public.
Spectacolul „5+3=9”, semnat de Ștefan Lupu, deschide simbolic stagiunea și spune chiar povestea acestor 9 ani, cu rătăciri, reveniri, momente la limita ficțiunii și o energie creatoare care a ținut totul în picioare. E o producție despre curajul unei comunități și despre începuturile unui spațiu artistic care își propune să provoace, să inspire și să lase ceva în urmă. Pentru echipa din spatele proiectului, dar și pentru cei care urcă acum pe scenă, inaugurarea nu e doar un eveniment cultural, ci un act de recunoștință față de toți cei care au crezut că „împreună” poate construi un teatru.
MINUNATA LUME NOUĂ (A. HUXLEY)
Prime Video retrage dublajele de anime generate cu AI, criticate pentru lipsa emoției.
Amazon Prime Video a retras o parte dintre dublajele de anime generate cu AI, după ce utilizatorii și actorii de voce s-au plâns de lipsa emoției și a naturaleții. Experimentele au vizat titluri precum Banana Fish și No Game No Life: Zero, oferind opțiuni audio „English (AI beta)” sau „Spanish (AI beta)”. În clipurile distribuite online, vocile erau robotice și monotone, iar fanii și actorii au criticat decizia de a înlocui profesioniștii cu inteligența artificială, considerând-o lipsită de respect față de operele originale și artiști.
Această situație arată cam care e tensiunea din industrie între dorința de a economisi timp și bani prin AI și nevoia de calitate și autenticitate. Experimentele eșuate cu AI reflectă provocările mai largi ale folosirii tehnologiei generative în media, de la subtitrări și postere, la interpretarea vocilor, și pun sub semnul întrebării modul în care companiile pot echilibra inovația cu respectul pentru public și creație.
POEMELE LUMINII (L. BLAGA)
M & A
când am devenit mamă am simțit
o identitate sigură, neechivocă
/// nu poți șterge oricât ai greși,
ca urmele lăsate de o gumă
pe caietul în care ai desenat apăsat.
o zonă intergalactică, o călătorie până în mijlocul
galaxiei
aramona, dar maimultdecâtramona
un strat de siguranță și stabilitate
mici certitudini ca laptele rece de la frigider,
dragostea indestructibilă & nesomnul
unor dimineți friabile,
un punct minuscul în depărtare fără culoare
din care poți trage cu greutate lucruri
pe care nu le mai poți înghesui niciodată înapoi
iar
la periferia acestor straturi succesive, formidabile
ca o pânză lipicioasă între două flori de mac pe o
câmpie însorită mai sunt
și lucruri pe care
mamele nu trebuie să le rostească niciodată
nici măcar în pernă, nici măcar în gând
***
Din când în când mai scriu și eu. Poți vedea aici ce.
Dacă ți-a plăcut această ediție, te rog trimite-o mai departe celor cărora crezi că le-ar plăcea să primească acest newsletter îngrijit cu drag. Îți mulțumesc! 😊
Locuiești în Cluj sau ai cunoștințe în oraș? Abonează-te la CooltCluj sau măcar dă-le prietenilor tăi de veste despre newsletterul săptămânal cu evenimente culturale.
Ne recitim peste două săptămâni! 🌞