Coolturalist #30
„La Blouse Roumaine” de Henri Matisse a ajuns în România; 97% dintre ascultători nu disting muzica creată de AI de cea umană; Petiție pentru salvarea patrimoniului.
Ce bine vine ediția asta de newsletter după atâtea investigații care scot la lumină cât de defectă e societatea asta. Nici nu știu de câte ori mi-a venit în perioada asta să mă refugiez în munți, dar când am impulsuri de genul ăsta prefer să-mi întorc atenția spre bula mea și să mă uit la ce fac oamenii din jurul artei și culturii.
Pentru ediția de azi am cules multe vești din zona asta, unele îți vor pune un zâmbet pe față, altele te vor intriga, poate unele te vor face să spui că e nedrept. Oricum ar fi, îți mulțumesc că mă citești și primești arta și cultura în inboxul și sufletul tău.
O LUME IMENSĂ (E. YONG)
Desființarea Institutul Național al Patrimoniului: decizie politică mascată în „reformă”.
Ministerul Culturii vrea să desființeze Institutul Național al Patrimoniului și să-l transforme într-un departament al ministerului, fără consultare publică și fără argumente solide. Fostul director al INP, Ștefan Bâlici, avertizează că decizia nu are legătură cu economiile bugetare, ci cu dorința de control politic asupra patrimoniului.
O astfel de mutare ar fragiliza instituția care gestionează evidența monumentelor, proiectele europene, finanțările naționale și dosarele pentru Patrimoniul Mondial. Ar însemna pierderea specialiștilor, blocaje administrative și o întoarcere la perioadele în care patrimoniul a fost expus abuzurilor și presiunilor imobiliare.
Bâlici spune că, fără independența profesională a INP, deciziile privind patrimoniul ar putea deveni strict politice, iar argumentele științifice ar dispărea din procesul de avizare. Institutul a contribuit la restaurarea a sute de monumente și la protejarea unor situri emblematice, iar eliminarea lui ar slăbi capacitatea statului de a apăra interesul public. În locul desființării, soluția reală ar fi întărirea Direcțiilor pentru Cultură, aplicarea Codului Patrimoniului și implementarea Strategiei Naționale pentru protejarea monumentelor – documente deja elaborate, dar nefolosite.
Avem aici și o petiție prin care le putem cere să renunțe la intenția de desființare sau absorbție a Institutului Național al Patrimoniului (INP). Eu am semnat-o, te încurajez și pe tine să o faci.
Klimt doboară recorduri: „Portretul Elisabetei Lederer”, a doua cea mai scumpă lucrare licitată vreodată.
„Portretul Elisabetei Lederer” de Gustav Klimt a făcut istorie la Sotheby’s New York, unde a fost vândut pentru 236,4 milioane de dolari, devenind cea mai valoroasă operă de artă modernă și a doua cea mai scumpă lucrare adjudecată vreodată la licitație. Șase ofertanți au licitat timp de aproape 20 de minute pentru portretul realizat între 1914 și 1916, care a depășit cu mult estimarea inițială de 150 de milioane de dolari. Lucrarea, comandată de familia Lederer – protectori și prieteni ai artistului – a supraviețuit confiscării de către naziști și riscului de a fi distrusă în timpul războiului.
Vânzarea consolidează statutul lui Klimt ca unul dintre cei mai influenți artiști ai modernismului, cunoscut pentru capodopere precum „Sărutul” și „Portretul Adelei Bloch-Bauer”. Reprezentanții Sotheby’s au descris rezultatul drept „senzațional”, notând că magia și universalitatea operei lui Klimt continuă să captiveze colecționari din întreaga lume. Singura lucrare vândută vreodată la un preț mai mare rămâne „Salvator Mundi” de Leonardo da Vinci, adjudecată în 2017 pentru 450,3 milioane de dolari.
Interior Zero e în cinematografe.
Filmul INTERIOR ZERO, regizat de Eugen Jebeleanu și bazat pe romanul Laviniei Braniște, a avut premiera de gală și rulează acum în cinematografe din toată țara. Povestea o urmărește pe Cristina, o femeie de 35 de ani care încearcă să-și găsească locul într-un București obositor, prinsă între presiunile de a funcționa ca adult și nevoia de a rămâne „copilul bun” al mamei sale. Filmul explorează felul în care realitatea și ficțiunea se amestecă, actorii și personajele ajungând să împartă aceleași frământări și vulnerabilități. Jebeleanu spune că își dorește ca publicul să se regăsească în această poveste și să o folosească drept oglindă a propriilor întrebări despre viață.
Distribuția este una amplă – trei actrițe interpretează rolul principal, iar alături de ele apar nume precum Katia Pascariu, Alexandru Potocean sau Dana Rogoz. Filmul continuă drumul regizorului după succesul internațional Câmp de maci și face parte din rețeaua europeană SMART7.
Doi belgieni și-au expus propria „operă de artă” lângă Monalisa, la Muzeul Luvru.
Doi tineri belgieni, cunoscuți pentru farsele lor pe TikTok, au reușit să strecoare în Muzeul Luvru o fotografie cu ei doi, înrămată în piese Lego, și să o agațe în aceeași încăpere cu Mona Lisa. Ca să treacă de securitate, au intrat cu rama dezasamblată și fotografia rulată, pe care le-au montat direct în interiorul muzeului. Au ales momentul cu o oră înainte de închidere și au acționat rapid, plasând „opera” la câțiva metri de celebra pictură, acolo unde erau mai puțini paznici. Imediat după ce au lipit fotografia pe perete, au plecat ca să evite confruntarea cu personalul de securitate.
Cei doi recunosc că farsa a fost riscantă, dar nu este prima dată când reușesc o acțiune similară – au făcut-o și la Muzeul de Arte Frumoase din Gent. Episodul vine într-un moment sensibil pentru Luvru, care tocmai anunțase închiderea unei galerii și relocarea unor birouri din cauza unor probleme structurale în aripa Sully, aceeași zonă prin care, în octombrie, un grup de hoți a furat bijuterii ale Coroanei Franceze în valoare de 88 de milioane de euro, încă nerecuperate.
„La Blouse Roumaine” de Henri Matisse a ajuns în România.
Lucrarea lui Henri Matisse, evaluată la 50 de milioane de euro, a ajuns la Muzeul Național de Artă al României în condiții de maximă securitate: transport discret, traseu cunoscut doar de trei persoane și instalare atentă în mijlocul sălii mari. Opera cântărește 56 de kilograme. O cameră nouă, cu filmare 360 de grade, și un gardian dedicat o protejează permanent, iar vizitatorii se pot apropia doar până la un metru. Odată montată, nimeni nu o mai poate atinge până în februarie, când va fi împachetată și trimisă înapoi la Paris.
Expoziția „RomanIA” reunește peste 300 de lucrări din 25 de muzee din țară și din străinătate, de la timbre miniaturale până la instalații monumentale, precum lucrarea de 10x5 metri a lui Mircea Cantor, realizată din 48 de ii împletite. Pentru a aduce publicul tânăr mai aproape de artă, muzeul a pregătit și un kit școlar dedicat expoziției, care explică contextul și poveștile lucrărilor expuse.
Recenzia care a stârnit scandal: Alecart acuză, echipa filmului vorbește despre „o mare neînțelegere”.
Revista de liceeni Alecart acuză echipa filmului „Cravata Galbenă” că ar fi cerut modificarea sau eliminarea unei recenzii scrise de o elevă, pe motiv că textul dezvăluia finalul filmului. Coordonatorii revistei vorbesc despre presiuni, mesaje ferme și chiar insinuări privind avocați, considerând situația un atac la adresa libertății editoriale și a dreptului elevilor de a-și exprima opiniile. În editorialul publicat pe site (care a căzut din cauza traficului), profesorii Emil și Nicoleta Munteanu cer regizorului Serge Celebidachi să își ceară scuze pentru modul în care autoarea cronicii a fost tratată.
De cealaltă parte, producătoarea Adela Vrânceanu Celebidachi spune că totul este „o mare neînțelegere” și că nu s-a dorit cenzurarea opiniilor, ci doar evitarea divulgării deznodământului pentru a proteja experiența spectatorilor. Echipa filmului insistă că nu a cerut schimbarea analizei critice și că nu are nicio problemă cu recenziile negative. Controversa vine chiar în perioada în care „Cravata Galbenă”, cel mai scump film românesc realizat vreodată, rulează în cinematografe, iar Alecart rămâne una dintre cele mai respectate platforme dedicate tinerilor care citesc, scriu și își asumă opinii culturale.
Lucrările la noul Muzeu de Artă Vizuală din Galați avansează rapid.
Lucrările la noul Muzeu de Artă Vizuală din Galați – primul muzeu de artă contemporană din România – avansează rapid, odată cu montarea plăcilor decorative HPL ce vor sublinia arhitectura spectaculoasă a clădirii, după ce termoizolarea și hidroizolarea au fost finalizate. În paralel continuă compartimentările interioare și instalarea rețelelor de utilități, iar primele plăci de granit sunt pregătite pentru montaj.
Proiectul, blocat ani la rând din cauza schimbării succesive a constructorilor, a fost recent deblocat, iar termenul estimat de finalizare este 2026, când muzeul – cu o suprafață de 6.300 mp și peste 7.000 de lucrări în patrimoniu – va deveni un reper cultural major al regiunii.
Educația culturală în România: beneficiile participării și obstacolele accesului la cultură.
Potrivit Barometrului de Consum Cultural 2024, aproape jumătate dintre români au vizitat cel puțin o dată în acest an muzee, expoziții sau galerii de artă, iar interesul pentru monumente istorice și situri arheologice rămâne ridicat, cu 66% dintre respondenți care le-au explorat cel puțin o dată pe an. Studiul arată însă că cei mai mulți nu au participat niciodată la activități de educație culturală, în ciuda conștientizării importanței acesteia; cei care au făcut-o au raportat beneficii clare, de la acumularea de informații și implicare culturală mai mare, până la creșterea performanțelor școlare ale copiilor.
Analiza evidențiază că neparticiparea la evenimente culturale este legată în mare măsură de accesul limitat la oferta culturală și infrastructura specifică, iar activitățile comunitare continuă să atragă un număr mare de participanți. Barometrul subliniază, totodată, lipsa unor politici publice coerente și a finanțării adecvate, recomandând dezvoltarea unor strategii integrate care să sprijine educația culturală, colaborarea între instituții și parteneriate sustenabile între cultură, educație și comunitate.
Dacă îți dorești să sprijini acest newsletter, dacă măcar o dată Coolturalist ți-a dat o stare de bine ori puțină inspirație sau dacă apreciezi munca pe care o fac de mai bine de un an încoace, o poți face printr-o donație. Îți mulțumesc! ❤️
CUM SĂ OPREȘTI TIMPUL (M. HAIG)
📖 (de citit) Cum arată realitatea din centrele de detenție pentru cei mai tineri cetățeni care comit infracțiuni și cum se învață reintegrarea.
În centrele de detenție pentru minori din România se află în jur de 500 de tineri, cei mai mulți provenind din medii vulnerabile, cu nivel scăzut de educație și puține resurse, mulți analfabeți sau fără sprijin familial. În ultimii ani, faptele comise de minori au devenit tot mai grave, pe fondul lipsei de supraveghere și al apartenenței la „subculturi bazate pe risc“. Viața în centre e redusă la camere, curți supravegheate și activități educative minime, într-un sistem aflat „la granița între educativ și penitenciar“.
Pentru unii tineri, detenția înseamnă o șansă de maturizare și reorientare, însă pentru mulți rutina și izolarea produc adaptare la mediul carceral, iar lipsa sprijinului după eliberare îi împinge spre recidivă. De multe ori, tinerii nu știu cum să gestioneze libertatea, nu au resurse, familie sau locuință, iar unii ajung să comită noi infracțiuni doar pentru a se întoarce într-un loc cunoscut și predictibil, ceea ce arată un sistem subfinanțat, insuficient pregătit să prevină și să reintegreze.
🎥 (de văzut) Frankenstein. Eu am citit tot felul de păreri despre film, mie mi-a plăcut atât mesajul, cât și din punct de vedere vizual. Și referințele artistice. Plus „Frankenstein: The Anatomy Lesson”, un documentar despre cum a fost realizat filmul.
🖼️ (de neratat) O sută de artefacte din Pompei au ajuns pentru prima dată la Muzeul Național de Artă din Timișoara. Printre piesele centrale se află un mulaj Fioreli – corp pietrificat realizat în secolul al XIX-lea prin injectarea ghipsului în golurile lăsate în cenușa vulcanică –, alături de fresce, sculpturi și obiecte rare aduse din marile muzee ale Italiei. Expoziția „Fragilitatea Eternului” se deschide pe 28 noiembrie.
✍🏻 (de netrecut cu vederea) Medici români câștigă zeci de mii de euro de pe urma femeilor atrase, prin clinici și webinarii cu publicitate înșelătoare, către operații de „rejuvenare vaginală” prezentate drept soluții miraculoase pentru probleme medicale serioase sau pentru „recăpătarea încrederii”. În realitate, aceste proceduri nu au nicio bază științifică, eficiența lor nu este dovedită, iar riscurile pot fi grave.
🖼️ (de savurat) Fotografiile celor mai buni artiști vizuali ai anului, desemnați la Romanian Visual Awards 2025.
🖼️ (de vizitat) Sibiul se pregătește să devină, în perioada 22-30 noiembrie un veritabil centru al artei vizuale mondiale, odată cu deschiderea ediției a 26-a a Salonului Internațional de Artă Fotografică.
🎶 (de simțit & conștientizat) Documentarul audio „Nu pot să promit că rămâne în familie” revizitează o istorie personală a familiei regizorului Robert Kocsis, care și-a petrecut o parte importantă din viață în sălile de păcănele. Mi-a plăcut nespus, e incredibil ce a reușit Robert să surprindă în interviul cu tatăl lui.
ZONA DE INTERES (M. AMIS)
Cum arată singurătatea Generației Z?
„Atlasul Singurătății @GenZ”, deschis între 21 și 30 noiembrie la Casa Ion Mincu din București, te invită într-o experiență vizuală și sonoră despre felul în care Generația Z trăiește singurătatea. Fotografiile realizate cu tehnica camerei obscure surprind tineri în momente intime – de la ritualuri liniștite la scroll-ul fără sfârșit – transformând orașul și locuința într-o metaforă a distanței dintre exterior și interior. Instalația sonoră creată de Mihai Balabaș și seria de podcasturi cu interviuri semnate de jurnalistul Ionuț Dulămiță completează acest univers și contureazî o hartă auditivă a emoțiilor greu de spus cu voce tare.
Personajele expoziției vorbesc direct și vulnerabil despre forme ale singurătății: un spațiu autosuficient modelat de maturizare rapidă, o căutare între lumi, un „bâzâit constant” al suprastimulării sau fragilitatea relațiilor care se sting prea repede. O discuție cu publicul, programată pe 29 noiembrie, pornește de la o cercetare amplă cu peste 150 de mărturii ale tinerilor. Proiectul, realizat de o echipă interdisciplinară de sociologi, artiști, jurnaliști și terapeuți, propune un alt fel de a privi singurătatea: ca pe un spațiu interior care merită ascultat, înțeles și împărtășit.
MINUNATA LUME NOUĂ (A. HUXLEY)
97% dintre ascultători nu disting muzica creată de AI de cea umană.
Un nou sondaj arată că 97% dintre ascultători nu reușesc să facă diferența între melodiile compuse de oameni și cele generate de inteligența artificială. Studiul, care a inclus 9.000 de participanți din opt țări, ridică probleme etice și legale importante: instrumentele AI pot genera piese originale, dar amenință drepturile de autor și veniturile artiștilor și ridică întrebări despre transparența și responsabilitatea platformelor de streaming.
În paralel, sondajul arată că majoritatea ascultătorilor cer claritate: 73% consideră că trebuie menționat când o piesă este creată de AI, 45% vor opțiuni de filtrare, iar 40% ar sări complet peste aceste piese. Platforma Deezer a început deja să marcheze piesele generate de AI și să le excludă din playlisturile editoriale pentru a proteja transparența și creativitatea umană, în timp ce industria caută soluții pentru remunerația artiștilor într-un context tot mai afectat de muzica artificială.
POEMELE LUMINII (L. BLAGA)
11 martie 2024
sunt enigmatici ochii tăi
problematici
îndemânatici
sălbatici
mai ales când mă devorează
conturează
îmbujorează
acaparează
cu nerăbdare
cu nesaț
cu tot și netot
mă înalță din pustiu
mă revarsă în ocean
mă mângâie cu genele
mă ard fără să-mi spună pe nume
visez și-acum
că ochii tăi curioși mă cheamă
mă caută de jur împrejur
iar eu îi simt și m-apropii
iar ei m-așteaptă zâmbind
iar eu îmi simt obrajii fierbinți
iar ei mi-i sărută
iar eu
iar ei
ne întâmplăm
necontenit
neapărat
neobosit
negreșit.
***
Poezii scrise de mine poți citi aici.
Dacă ți-a plăcut această ediție, te rog trimite-o mai departe celor cărora crezi că le-ar plăcea să primească acest newsletter îngrijit cu drag. Îți mulțumesc! 😊
Locuiești în Cluj sau ai cunoștințe în oraș? Abonează-te la CooltCluj sau măcar dă-le prietenilor tăi de veste despre newsletterul săptămânal cu evenimente culturale.
Ne recitim peste două săptămâni! 🌞