Coolturalist #29
Ce miros au războiul, feminismul și dragostea?; De vorbă cu Tatiana Ernuțeanu; Franța dedică un festival României; Oamenii dreptății se întorc la București.
După o săptămână grea, a venit la fix ediția asta de newsletter. Chiar și pentru mine, cea care am muncit-o. Cumva, în cele mai vitrege momente, tot la artă îmi vine să mă întorc. Instinctiv, organic. E o ancoră, un refugiu în mijlocul haosului. Fie că e vorba de o carte, de un film la care mă gândesc multe zile după ce l-am văzut sau o expoziție cu iz de nostalgie, arta are puterea de a ne readuce în contact cu noi înșine.
În ediția de azi, am adunat o colecție de experiențe și vești care ne hrănesc curiozitatea și sufletul. Așadar, oprește-te pentru un moment și lasă-te purtat(ă) de creativitate, curaj și libertate.
Dă play aici cât citești newsletterul (deși nu e de ratat nici minunăția de clip):
CĂLĂTORIE ÎN JURUL OMULUI (A. STERMIN)
De vorbă cu Tatiana Ernuțeanu: „Mi-e dor de vremea când se trăia după principii proprii și când fiecare își cultiva personalitatea”
Poezia Tatianei Ernuțeanu e o declarație de independență. Azi, când forma pare adesea mai importantă decât fondul, ea refuză conformarea și își croiește propriul drum între cuvânt, imagine și emoție. Artista scrie dintr-o nevoie sinceră de a exprima ceea ce simte, fie în versuri, fie prin colaje, fie prin obiecte care spun povești despre singurătate, sensibilitate și vulnerabilitate asumată.
În acest dialog, Tatiana vorbește fără menajamente despre libertatea artistică, feminitatea necosmetizată, curajul de a fi onest și despre felul în care Berlinul i-a devenit un reper de autenticitate. Discuția e o privire lucidă, dar și poetică, asupra artei contemporane, a poeziei ca formă de rezistență și a modului în care un artist poate rămâne fidel lui însuși într-o epocă a uniformizării.
„Ce mă mai animă acum este Berlinul, nu un oraș ci o lume, un loc unde artistul nu e considerat artist că a venit cu o diplomă inutilă în buzunar, scriitorul nu e valorizat în funcție de câte reviste i-au făcut cronici, nu face nici dracu’ poze prin localuri să arate care îi e statutul, unde intimitatea și unicitatea individului sunt apreciate, unde e adevărat că nici nimeni nu te întreabă de sănătate, dar nici nu te evaluează după criterii stupide ca la noi. Știe orașul ăsta să imerseze pe oricine și oricine să-și găsească locul.”
CUM SĂ OPREȘTI TIMPUL (M. HAIG)
📖 (de citit) Schisma moașelor. Cum s-a ajuns la această scindare și cine are cel mai mult de pierdut de pe urma ei.
👧🏻 (de citit copiilor) Alec Blenche, alături Editura Litera și Academia Hagi, dă startul unui nou proiect dedicat copiilor.
✍🏻 (de explorat) Scriitoarea Margaret Atwood și-a publicat autobiografia în care vorbește despre copilăria ei petrecută în pădure, luptele sale în sprijinul feminismului și succesul imens al romanului ei „Povestea Slujitoarei”.
🖼️ (de frunzărit) O colecție de bastoane de plimbare. (via Savantgarde)
🖼️ (de savurat) Arta lui Andrei Grigorescu aduce la suprafață povești, tensiuni și fragmente de realitate pe care orașul preferă adesea să le ascundă. Format la granița dintre stradă și atelier sau galerie, între graffiti și pictura de șevalet, artistul îmbină ironia și luciditatea socială într-un limbaj vizual care nu judecă, ci documentează.
🎶 (de sprijinit) 22 noiembrie, Ateneul Român: concert caritabil susținut de soprana Valentina Nafornița, una dintre cele mai apreciate voci lirice ale generației sale și Ambasador al CCF Moldova de peste 12 ani, alături de invitați speciali. Evenimentul susține misiunea CCF Moldova de a oferi un cămin sigur copiilor separați de familie și tinerilor cu dizabilități severe.
🎶 (de ascultat) Yungblud a fost nominalizat la Grammy 2026 la categoria Best Rock Performance pentru piesa “Changes (Live from Villa Park, Back to the Beginning)” și la categoria Best Rock Album pentru Idols.
Dacă îți dorești să sprijini acest newsletter, dacă măcar o dată Coolturalist ți-a dat o stare de bine ori puțină inspirație sau dacă apreciezi munca pe care o fac de mai bine de un an încoace, o poți face printr-o donație. Îți mulțumesc! ❤️
O LUME IMENSĂ (E. YONG)
Doru Toma, inițiatorul proiectului Oamenii Dreptății: Suntem aici să le dăm oamenilor curaj să se implice când văd nedreptate.
„Oamenii Dreptății” e genul de spectacol care nu te lasă să rămâi pasiv. Pe scenă urcă oameni care își spun poveștile cu o sinceritate care îți pătrunde direct în suflet. O persoană cu dizabilități vorbește despre cum e să trăiești într-o țară care nu te vede; un medic povestește cum e să dai vești proaste și totuși să rămâi om; o jurnalistă își caută echilibrul între curaj și vulnerabilitate; un activist explică de ce violența și indiferența nu pot fi normalizate. Fiecare voce aduce un colț de realitate pe care, de obicei, îl trecem cu vederea.
Ajuns la a șasea ediție, spectacolul are loc pe 15 noiembrie, la Aula Politehnicii din București. O seară despre empatie, curaj și claritate. „Oamenii Dreptății” e o invitație să încetinim ritmul, să ascultăm și să privim lumea cu mai multă înțelegere. Poate că, pentru o oră și jumătate, ne amintește de ceva simplu, dar esențial: fiecare poveste merită auzită.
Citește aici interviul pe care Doru Toma, inițiatorul proiectului, mi l-a acordat.
„CATANE”, o poveste luminoasă despre oameni, contraste și comunitate.
„CATANE”, lungmetrajul de debut al Ioanei Mischie, promite să fie una dintre surprizele cinematografice ale anului 2026. Este o comedie tandră, cu umor inteligent și poezie vizuală, inspirată din fapte reale. Trei inspectori ajung într-un sat izolat din munți, unde toți locuitorii trăiesc din ajutor social, iar ceea ce pare o simplă inspecție se transformă într-o aventură plină de ironie, solidaritate și descoperiri neașteptate. Filmul vorbește despre puterea de a rămâne uniți, despre empatie și vindecare colectivă.
Scris de regizoare încă din perioada studenției și perfecționat timp de peste un deceniu, „CATANE” a fost premiat în programe internaționale de prestigiu și se remarcă și prin faptul că este unul dintre primele „filme verzi” românești, realizat sustenabil, cu decoruri refolosite și materiale locale. Cu o distribuție care îi aduce împreună pe Costel Cașcaval, Iulia Lumânare, Cristian Bota și localnici din Apuseni, filmul devine o experiență colectivă – o poveste caldă, plină de umor și umanitate, care invită publicul de toate vârstele să redescopere bucuria de a trăi povești împreună, pe marele ecran.
Focus Comunitatea: 40 de copii din mediul rural își lansează propriile documentare la București.
Patruzeci de copii din Merișani (Argeș) și Găujani (Giurgiu) au devenit autori de film documentar prin proiectul Focus Comunitatea, o inițiativă a Asociației Patrupetrei care le oferă tinerilor din mediul rural șansa de a-și spune poveștile prin film. După luni de muncă și ateliere dedicate, copiii își vor prezenta creațiile într-o proiecție specială la București, pe 9 noiembrie, ora 12:00, la Centrul Cultural Armean. Evenimentul își propune să deschidă o conversație despre cum educația prin artă poate da voce comunităților și poate transforma felul în care privim lumea rurală.
De la primele exerciții de încredere la filmare, interviuri și montaj, participanții au învățat să privească altfel locul în care trăiesc și să descopere povești despre familie, tradiție, lipsuri, dar și despre solidaritate și speranță. Filmele lor surprind autentic viața de la sat, cu toate contrastele ei – copilărie, visuri, provocări – și arată cum arta poate deveni un instrument de cunoaștere, implicare civică și schimbare socială.
Ce miros au războiul, feminismul și dragostea?
O nouă expoziție senzorială la muzeul Kunstpalast din Düsseldorf invită vizitatorii să descopere arta printr-un simț mai puțin explorat: mirosul. The Secret Power of Scents propune o călătorie de o mie de ani prin istoria culturală și aromele care au marcat-o, de la tămâie și smirnă din capele medievale, la mirosurile străzilor pariziene din Evul Mediu sau tranșeele Primului Război Mondial. Curatorul Robert Müller-Grünow explică că mirosurile au o putere emoțională directă, ating sistemul limbic și provoacă emoții imediate, oferind o experiență artistică mai vie și mai personală decât simpla privire sau audiție.
Expoziția combină note senzuale, evocări istorice și parfumuri care marchează feminismul timpuriu sau momente de confort și siguranță, arătând cum aromele au influențat religia, politica, arta și știința. Cu 81 de arome distincte, The Secret Power of Scents transformă modul în care experimentăm arta, invitând vizitatorii să se lase purtați într-o călătorie olfactivă unică, unde trecutul și cultura prind viață prin simțul mirosului.
Francezii dedică un festival imens culturii române.
Între 18 noiembrie și 1 decembrie 2025, Parisul va găzdui „Un Week-end à l’Est”, un amplu festival dedicat culturii române, care transformă orașul într-o adevărată scenă pentru arta contemporană de la București. Aflat la cea de-a noua ediție, evenimentul reunește peste 80 de artiști români – de la Mircea Cărtărescu și Cristian Mungiu, la Subcarpați, Taraf de Caliu sau Mircea Cantor – într-un program ce cuprinde cinema, literatură, muzică, dans, arte vizuale, filosofie și arhitectură. Timp de două săptămâni, publicul francez va descoperi diversitatea și energia creativă a României printr-o serie de 40 de evenimente desfășurate în peste 25 de spații culturale pariziene, de la Beaux-Arts de Paris la Maison de la Poésie.
Ediția de anul acesta îl are ca patron onorific pe cineastul Cristian Mungiu, despre care organizatorii spun că „a povesti rămâne pentru el un act de rezistență”. Pe lângă proiecțiile filmelor sale, Mungiu va deschide și prima sa expoziție de fotografie, intitulată Biografia unui povestitor. Cu un buget asigurat integral de partea franceză, festivalul devine un gest de apreciere și o rară platformă internațională pentru cultura română contemporană, un prilej de a arăta cât de vie și variată este scena artistică din România.
S-a deschis Marele Muzeu Egiptean, cu 50.000 de artefacte.
După două decenii de așteptare și numeroase întârzieri, Marele Muzeu Egiptean și-a deschis porțile, oferind vizitatorilor o privire completă asupra civilizației antice egiptene. Situat la marginea Cairoului, muzeul de un miliard de dolari este pregătit să devină cel mai mare muzeu din lume dedicat unei singure civilizații, cu peste 50.000 de artefacte, inclusiv colecția completă a lui Tutankhamon și barca solară a faraonului Khufu. Comparativ, muzeul Louvre din Paris expune aproximativ 35.000 de piese.
Clădirea impunătoare se remarcă prin fațada triunghiulară din sticlă care imită piramidele, iar vizitatorii sunt întâmpinați în atriul principal de colosul de granit al lui Ramses cel Mare, mutat de la centrul aglomerat al Cairo-ului.
Muzeul include 24.000 de metri pătrați de spațiu pentru expoziții permanente, muzeu pentru copii, săli de conferințe, precum și un centru de conservare. Cele 12 galerii principale prezintă obiecte din preistorie până în epoca romană, iar multe dintre artefacte au fost mutate de la vechiul Muzeu Egiptean din centrul Cairoului sau descoperite recent în necropole precum Saqqara.
Expoziția folosește tehnologie avansată și prezentări multimedia pentru a explica istoria Egiptului antic într-un mod accesibil noilor generații. Guvernul egiptean speră că muzeul va stimula turismul și va atrage vizitatori din întreaga lume, estimând între 15.000 și 20.000 de vizitatori pe zi.
Herta Müller primește Premiul German pentru Cultură.
Scriitoarea Herta Müller, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în 2009, va primi Premiul German pentru Cultură, una dintre cele mai importante distincții culturale din Germania. Distincția, în valoare de 30.000 de euro, recompensează curajul literar și angajamentul neclintit al autoarei față de libertate și demnitate, teme care traversează întreaga ei operă. Ceremonia de decernare va avea loc pe 14 noiembrie, la München, și va aduce un omagiu unei voci care a reușit să transforme experiența opresiunii într-o formă de artă universală.
Născută în 1953 la Nițchidorf, Timiș, Herta Müller a emigrat în Germania în 1987, după ce a fost persecutată de regimul comunist pentru criticile sale la adresa sistemului. Prin romane precum „Îngerul foamei”, dar și prin poezie și eseuri, ea a explorat teroarea, frica și pierderea identității, vorbind despre viețile celor reduși la tăcere. Premiul vine ca o recunoaștere a unei opere care rămâne profund actuală, o literatură născută din traumă, dar dedicată libertății și rezistenței umane.
ZONA DE INTERES (M. AMIS)
Patru seri dedicate filmului spaniol contemporan, între poezie și experiment.
Între 13 și 16 noiembrie, Cinema Union găzduiește programul „Viziuni contemporane”, o selecție de filme care aduce în prim-plan cele mai noi tendințe din creația cinematografică și audiovizuală spaniolă. Proiectul reunește lucrări semnate de artiști care explorează forme neconvenționale de expresie – de la videoartă și performance audiovizual, la eseuri filmice sau documentare experimentale. Filmele vor fi proiectate în spaniolă, cu subtitrare în română și engleză.
„Viziuni contemporane” s-a născut din dorința de a oferi vizibilitate artiștilor care experimentează în afara formatelor comerciale și de a crea un spațiu de reflecție asupra lumii actuale. Timp de un deceniu, programul a adunat creații care discută teme esențiale – de la feminism și ecologie, la migrație, precaritate și memorie colectivă – surprinzând diversitatea și curajul noii generații de autori spanioli. Seria devine o invitație la descoperirea unui cinema viu, poetic și politic, care provoacă privitorul.
GRĂDINA UITATĂ (K. MORTON)
Nenumitele. Cercetătoare ignorate de istoriile oficiale ale științei.
Volumul Negotiating In/visibility, editat de Amelia Bonea și Irina Nastasă-Matei și publicat de Manchester University Press, aduce în prim-plan poveștile femeilor din știință, medicină și inginerie care au fost ignorate de istoria oficială. De la laboratoarele din Cambridgeul interbelic la spitalele din China maoistă sau satele din România comunistă, cartea adună istorii de viață din întreaga lume, ilustrând cum femeile au reușit să se afirme în domenii dominate de bărbați. Fără a glorifica figuri celebre, volumul pune accent pe contribuțiile tăcute, dar esențiale, ale femeilor care au schimbat comunități și au deschis drumuri pentru generațiile următoare.
Deși România are una dintre cele mai mari ponderi de femei în cercetare din Europa – peste 45%, potrivit Eurostat – numele lor rămân rareori cunoscute. Cartea oferă o perspectivă umană și empatică asupra modului în care genul, originea și contextul social pot influența succesul într-un domeniu presupus obiectiv. Negotiating In/visibility reface aceste legături uitate și arată că, dincolo de statistici, se află povești despre curaj, perseverență și compromis. Lansarea volumului a avut loc pe 4 noiembrie, la Muzeul Țăranului Român, într-un dialog despre vizibilitate, memorie și recunoașterea femeilor din știință.
POEMELE LUMINII (L. BLAGA)
O nouă poezie din seria #blackoutpoetry:
timpul e îngrămădit aici
se poate sparge sau se poate topi
cineva dispune de el
cineva face ca tăcerea să aibă gustul cărnii mele
intrate în metamorfoză
de ce mă neliniștesc cînd trebuie să stau liniștit
parcă niciodată nu m-am temut așa
nu găsesc în mine ceva care să-mi ademenească gîndurile
oare cum îmi bate inima?
începe să mă doară...
număr bătăile pulsului și intru în panică
aud pași și nu văd pe nimeni.
***
Poezii scrise de mine poți citi aici.
Dacă ți-a plăcut această ediție, te rog trimite-o mai departe celor cărora crezi că le-ar plăcea să primească acest newsletter îngrijit cu drag. Îți mulțumesc! 😊
Locuiești în Cluj sau ai cunoștințe în oraș? Abonează-te la CooltCluj sau măcar dă-le prietenilor tăi de veste despre newsletterul săptămânal cu evenimente culturale.
Ne recitim peste două săptămâni! 🌞