Coolturalist #26
Ce filme mai vedem; A fost inaugurat Teatrul Grivița 53; O nouă sculptură semnată de Daniel Rădulescu; Sfaturi de la o fostă agentă specială a Serviciilor Secrete SUA; Un nou documentar Recorder.
Toamna aceasta aduce pe marile ecrane o selecție de filme noi care promit să ne țină cu sufletul la gură, să ne pună pe gânduri și, cel mai important, să ne reamintească de ce iubim arta cinematografică. De la drame istorice românești care readuc în atenția colectivă evenimente uitate și documentare despre legende ale muzicii, la thrillere americane despre lupta pentru supraviețuire și filme braziliene despre curaj și rezistență, fiecare peliculă este o fereastră deschisă spre o altă realitate, un alt destin.
Descoperim povești despre curajul de a te reinventa, despre fragilitatea libertății, despre traume colective și despre micile victorii care ne definesc. Și pentru că viața e mai frumoasă cu o doză de umor, ne vom delecta și cu două comedii: una italiană, spumoasă, care ne demonstrează că, atunci când vine vorba de sentimente, nu suntem niciodată singuri, și „Vecina”, o producție românească autentică, inspirată de o situație hilară, care ne arată că până și cele mai enervante experiențe pot deveni o sursă de inspirație.
M-a răvășit cartea „Cât timp înfloresc lămâii”. Am citit-o cu un ghem de noduri în piept, uneori cu lacrimi cuibărite în colțul ochilor.
Și cu gândul că în bucățica mea de lume lucrurile se încadrează într-o normalitate pe care nu ar trebui să o consider garantată. Că în timp ce eu mă plâng de orice nimic, alții bombardează spitale.
„Cât timp înfloresc lămâii” e romanul de debut al autoarei Zoulfa Katouh. O carte despre speranță și iubire, forțe care țin protagoniștii pe linia de plutire într-o lume plină de durere, moarte, luptă și agonie.
M-a purtat pe urmele revoluției siriene care a început în 2011, atunci când cetățenii au dat piept cu represaliile sângeroase ale unui regim violent.
Autoarea și-a așternut propria durere în cuvinte. Și nu doar a ei, ci a unei națiuni întregi. M-a pus față în față cu faptul că oricât de greu ar fi, poți găsi motive de care să te agăți pentru a zâmbi și pentru a îndrăzni să crezi.
Și că acolo unde te aștepți mai puțin, încolțește dragostea și dorința de a supraviețui. Pentru că atâta timp înfloresc lămâii, există speranță.
O LUME IMENSĂ (E. YONG)
PiciordePlay lansează primul abonament de teatru online din România.
PiciordePlay lansează un abonament lunar ce oferă acces nelimitat la peste 20 de spectacole de teatru online, cu actori de primă linie, disponibile oricând și oriunde. După mai bine de patru ani în care a oferit spectacole cu „bilet online”, platforma se aliniază modelelor de streaming și devine o arhivă vie de producții filmate la standarde cinematografice – de la clasici precum Shakespeare sau Molière, până la texte contemporane românești. Printre titlurile disponibile se numără Romeo și Julieta, Tartuffe sau Prenumele, cu actori precum Marius Manole, Ilona Brezoianu, Medeea Marinescu și Cuzin Toma.
Platforma nu aduce doar divertisment, ci și educație culturală, fiind un instrument accesibil pentru cei care nu pot ajunge ușor în sălile de teatru – fie că trăiesc în diaspora, în orașe fără scenă activă sau se confruntă cu diverse limitări. Datele arată că spectatorii PiciordePlay sunt mai dedicați decât media națională și chiar dispuși să sprijine financiar proiectele Asociației de Teatru Digital, care dezvoltă programe pentru grupuri vulnerabile.
A fost inaugurat Teatrul Grivița 53, primul teatru privat construit după 80 de ani.
Teatrul Grivița 53, primul teatru privat construit în România după 80 de ani, și-a deschis porțile. Povestea lui a început în urmă cu 9 ani, când regizoarea Chris Simion a vândut casa bunicii pentru a cumpăra terenul de pe Calea Griviței. Investiția totală a ajuns la 4,5 milioane de euro, din care 1,7 milioane provin din fonduri norvegiene, iar restul din sponsorizări și donații de la peste 14.000 de oameni.
„Este o alegere care te costă sănătate și ani din viață, dar am decis să nu abandonăm. Teatrul independent are nevoie de un spațiu demn, nu doar de subsoluri și improvizații”, spune Chris Simion.
Noul teatru își propune să fie un loc al curajului artistic, deschis experimentului și colaborării, cu piese scrise special pentru acest spațiu și cu deschidere către teatru, dans și performance contemporan. „Va fi un spațiu de creație curajos, care te scoate din zona de comoditate. Nu e un proiect despre ego, ci despre comunitate”, adaugă fondatoarea, care a donat inițiativa Asociației Culturale Grivița 53.
Printre cei care au susținut proiectul se numără și actrița Ofelia Popii: „Chris și Tiberiu sunt sufletul acestui teatru. Dragostea și foamea de teatru sunt tot mai mari, chiar dacă subvențiile scad. Grivița 53 s-a născut într-un moment dificil, dar e o dovadă că există o nevoie reală și puternică de artă.”
Teatrul va putea fi vizitat gratuit până pe 5 octombrie, iar inaugurarea oficială va avea loc în noiembrie, cu primul spectacol pe scenă.
Radu Jude, „cineastul neliniștit”, sărbătorit la Centre Pompidou din Paris.
Centrul Pompidou din Paris dedică o retrospectivă cineastului român Radu Jude, intitulată „Radu Jude, cineastul neliniștit”, în cadrul căreia pot fi văzute 28 de filme realizate în ultimele două decenii, până pe 11 octombrie. Retrospectiva a fost deschisă cu avanpremiera filmului „Kontinental ’25”, premiat cu Ursul de Argint pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de Film de la Berlin 2025.
Radu Jude vorbește cu modestie despre onoarea primită: „Prima reacție a fost să sugerez să aleagă alt cineast român. A doua reacție a fost să încerc să scap, spunând că am foarte multă treabă... până la urmă a trebuit să accept această onoare și care e foarte, foarte mare”. El subliniază că recunoașterea nu îi aparține doar lui, ci întregii echipe implicate în filmele sale și, mai larg, cinematografiei românești.
În paralel, Radu debutează la Paris și în artele vizuale, cu lucrările „Sleep no.2” și „Ieșirea trenurilor din gară”, transformări ale filmelor sale în instalații video pentru galerie. Jude vede astfel cinemaul ca un instrument de cercetare și dialog, iar evenimentele conexe retrospectivei – discuții cu critici, arhiviști și cineaști internaționali – reflectă dorința sa ca arta românească să comunice și să se dezvolte în dialog cu alte culturi: „O cultură și un domeniu artistic evoluează, nu evoluează izolat… Cred foarte tare că e bine ca artele să circule dintr-o parte în alta.”
Festivalul Enescu 2025: muzică, inovație și emoție la cote maxime.
Festivalul Internațional George Enescu 2025 a încheiat cele 29 de zile de muzică la București, în peste 20 de orașe din România și la Chișinău, precum și online, prin transmisii live, atrăgând milioane de melomani din întreaga lume.
Sub direcția artistică a lui Cristian Măcelaru, ediția a marcat aniversări importante și a consolidat festivalul ca un eveniment cultural internațional de top. Mai mult, a reflectat valori precum generozitatea, respectul și dragostea, care au definit cariera compozitorului George Enescu. Peste 4.000 de artiști din 28 de țări au participat în mai mult de 100 de concerte în București și alte orașe, iar energia spectacolelor a creat punți între culturi, generații și comunități unite de pasiunea pentru muzică.
Ediția din acest an a adus noutăți semnificative în program: revenirea spectacolelor de operă și balet, cu producții precum Oedipe de George Enescu, L’Heure espagnole de Maurice Ravel, The Seasons de Malandain Ballet Biarritz și Flautul fermecat de Mozart, alături de spectacole inovatoare precum DinDor’NdoR de Gigi Căciuleanu.
În paralel, festivalul a explorat inovația și experiențele multisenzoriale. Seria Enescu – JTI Immersive Experience, găzduită la MINA – Muzeul Artei Noi Imersive, a oferit spectacole imersive în care sunetul și tehnologia digitală s-au întâlnit, deschizând noi perspective asupra modului de a trăi muzica clasică în secolul XXI. De asemenea, seria Enescu în Control a adus festivalul în spații alternative, adresându-se unor noi categorii de public.
Doar 8% dintre adolescenți citesc zilnic.
Un studiu recent realizat arată că doar 8% dintre adolescenți citesc zilnic, iar aproape jumătate recunosc că nu au trecut nici măcar o dată prin bibliotecă în ultimele trei luni. Deși 91% consideră lectura importantă pentru dezvoltarea personală, obiceiurile reale arată un decalaj major între interes și practică. Adolescenții citesc în special romane de aventură, fantasy, SF sau clasice, iar preferințele lor includ și cărți de dezvoltare personală, biografii și manga. În același timp, mediul digital, rețelele de socializare, filmele și jocurile video le captează zilnic atenția între 2 și 3 ore.
Pentru a răspunde acestei realități, World Vision România și NEPI Rockcastle au lansat cea de-a cincea ediție a campaniei „Dăm aripi educației”, care aduce cărți relevante și adaptate vârstei copiilor din mediul rural. Din 2021 până astăzi, campania a distribuit mii de volume în școli unde pentru mulți copii acestea au fost primele cărți cu care au intrat în contact.
Accesul la cărți rămâne principala barieră: un sfert dintre adolescenți au acasă mai puțin de 10 volume, iar doar 18,5% își permit să cumpere cărți des. În lipsa bibliotecilor funcționale, mulți își procură cărți din librării sau online, dar donațiile rămân esențiale.
Dacă măcar o dată Coolturalist ți-a dat o stare de bine ori puțină inspirație sau dacă apreciezi munca pe care o fac de mai bine de un an încoace și vrei să sprijini acest proiect, o poți face printr-o donație. Îți mulțumesc! ❤️
CUM SĂ OPREȘTI TIMPUL (M. HAIG)
🎥 (musai de văzut) Documentar Recorder: Singuri. Nici nu știu ce să spun, momentan nu am cuvinte, dar simt că sufletul mi-e bucăți. Am trecut prin toate stările, am plâns, m-am enervat, m-am simțit neputincioasă, revoltată, dezamăgită, scârbită. Dar e nevoie să ne uităm la acest documentar, măcar din respect pentru cei care au avut curaj să vorbească despre ororile prin care au trecut.
În același timp, Ajungem MARI, în mai bine de 10 ani, a sprijinit peste 3.500 de copii și tineri instituționalizați cu ajutorul a peste 11.000 de voluntari, din 27 de județe, pe lângă București. În acest interviu la care am lucrat cu mult drag, Iarina Taban, fondatoarea programului împărtășește cum traumele copiilor pot fi transformate în încredere, iar fiecare gest de atenție și iubire poate schimba vieți în cel mai real mod.
Iar dacă simți că vrei să contribui, poți deveni voluntar Ajungem MARI. Sau măcar poți da mai departe documentarul și munca pe care Ajungem MARI o depune de peste 10 ani în a oferi sprijin și a fi acolo pentru acești copii.
Lumea așteaptă un erou, copiii așteaptă un prieten.
🎶 (de explorat) Un interviu cu Teodora Ana Mihai, regizoarea filmului „Jaful secolului”, despre viețile oamenilor în raport cu arta „inestimabilă”.
🧠 (de conștientizat) Scena9 lansează seria „Vulnerabili Online”, dedicată siguranței copiilor pe internet. Proiectul urmărește să arate cum răspund autoritățile și ONG-urile din România și din alte țări la provocările mediului digital, ce soluții au funcționat și unde sunt încă limite. Primele materiale explorează măsurile din Spania, Ucraina și România, urmând ca seria să continue cu analize despre soluții tehnice, legislative și de educație digitală.
🧒🏻 (despre suflete obișnuite) Un interviu cu Marius Balo, care a petrecut 8 ani de detenție în China, pentru o acuzație disproporțională cu faptele lui, autor al cărții „Păturica roz”. Interviu realizat de echipa
.📖 (de savurat) O nouă ediție a newsletterului Ierbosofii, scris de Tibi Codorean: Toate viețile sunt “ca-n filme”: „Momentan, trăiesc niște scene palpitante pentru că urmează să-mi văd câinele pe ecranul de cinema, în filmul Vecina. Ca să obținem lătratul lui la filmări, un tip din echipa de producție a stat în afara cadrului și l-a amenințat pe Dobby că-l plătește doar cu bobițe pentru ziua de filmare, fără pliculeț. Și atunci Dobby a luat-o razna și a coborât din cer toți sfinții patrupezi și așa am obținut cadrele dorite.”
🎥 (de neratat) Un nou episod de podcast cu Evy Poumpouras, fost agent special al Serviciilor Secrete SUA, care îți explică cum poți câștiga respect, de ce e periculos să pui prea mult preț pe emoțiile altora, care sunt obiceiurile ce îți sabotează influența, cum să recunoști minciuna și de ce mulți oameni rămân blocați într-o viață nefericită.
🃏 (de noutate) Câștigătorii World Illustration Awards 2025 au fost anunțați. Cu peste 4.700 de înscrieri din 85 de țări, câștigătorii de anul acesta demonstrează modul în care artiștii modelează felul în care vedem, gândim și ne conectăm unii cu alții (via Savantgarde).
🗞️ (de abonat)
, te ține la curent curent cu ultimele apariții și informații din zona cărților pentru copii și adolescenți și ca să nu ratezi nicio noutate.🗿 (de admirat) Forged by Pressure, searching for Perfection. „Prima lucrare după o pauză de peste două luni de atelier. Nu poartă influențe japoneze, este o idee care a rămas mai bine de trei ani doar în caietul meu de schițe.”, scrie artistul Daniel Rădulescu pe rețelele de socializare.
🎶 (de ascultat) Află de la actrița și activista Emma Watson cum să fii sincer cu tine însuți, cum să înveți din disconfort, cum să privești eșecul ca punct de plecare, cum să separi cine ești de ceea ce faci, cum să construiești prietenii cu adevărat, cum să faci un pas înapoi fără să-ți pierzi autenticitatea, cum să spui adevărul cu blândețe și cum să trăiești în acord cu valorile tale. Emma vorbește deschis și despre decizia de a se retrage din Hollywood, despre responsabilitatea uriașă pe care a purtat-o pe umeri de la o vârstă fragedă și puterea de a face un pas înapoi pentru a-și proteja sănătatea.
🎧 (de dat play) Nothing But Thieves – Overcome:
ZONA DE INTERES (M. AMIS)
Arta funerară românească prin ochii lui Frederic Storck.
Muzeul Municipiului București prezintă expoziția temporară „Arta funerară în spațiul românesc. Tematici și simboluri pornind de la schițele lui Frederic Storck”, găzduită la Palatul Suțu între 1 octombrie 2025 și 26 februarie 2026.
Curatorul dr. Vlad Vieru propune o călătorie în lumea simbolurilor funerare, de la cruci treflate și urne acoperite cu văl, la frunze de acant, care ilustrează modul în care diferitele epoci au onorat memoria celor dispăruți. Expoziția include machete și schițe ale lui Storck pentru cimitire din București, Craiova și Buzău, dar și exemple occidentale care i-au inspirat creația, oferind vizitatorilor o perspectivă asupra procesului artistic de la desen la monumentul final.
Atracția centrală sunt patru machete inedite ale lui Storck, puse în dialog cu monumentele finale încă existente în cimitire precum Bellu și Dumbrava, completate de fotografii documentare. Expoziția reflectă asupra memoriei și timpului, arătând cum unele simboluri au rezistat, iar altele și-au schimbat semnificația.
Frederic Storck (1872–1942), sculptor român de renume, a fost format în București și München și influențat de Rodin, Art Deco și tradiția românească.
GRĂDINA UITATĂ (K. MORTON)
Cabina foto împlinește 100 de ani.
Anatol Josepho a revoluționat fotografia în 1925, când a instalat în Manhattan primele cabine foto automate și le-a oferit oamenilor posibilitatea de a-și face portrete rapid și ieftin. 25 de cenți și 8 minute de așteptare. De atât era nevoie pentru o bandă cu opt fotografii.
Succesul a fost imens: în prima jumătate de an, peste 280.000 de persoane au folosit aparatul, iar Josepho și-a vândut afacerea doi ani mai târziu pentru un milion de dolari. În anii ’30, cabinele foto au ajuns și în Europa, unde artiști ca André Breton sau Salvador Dalí și-au făcut portrete, transformând dispozitivul într-un instrument artistic și un element cultural recognoscibil.
În prezent, cabinele foto revin la evenimente și festivaluri. Comunitățile mici din New York și alte orașe continuă să mențină în funcțiune cabinele clasice, amintind de începuturile unui fenomen care a democratizat fotografia și a transformat portretul într-o experiență accesibilă pentru toată lumea.
POEMELE LUMINII (L. BLAGA)
uit cine sunt
în timp ce îți cutreier trupul, necunoscutul și nemărginirea
respir în buclele tale și simt adierea teilor înfloriți
mă pierd în ochii tăi căprui, mari și misterioși
îmi apropii nasul de gâtul tău și mă las transpus
pe o plajă fierbinte cu apă marină
îți mângâi sânii și mă teleportez în Olimp
tu ești Venus, iar eu sunt Marte
beau vin din curbura coapselor tale
mă ancorez în abisul pântecului tău
îți explodez în piept
și uit cine sunt
Alte poezii scrise de mine poți citi aici.
Dacă ți-a plăcut această ediție, trimite-o mai departe celor cărora crezi că le-ar plăcea să primească acest newsletter. Îți mulțumesc! 😊
Locuiești în Cluj sau ai cunoștințe în oraș? Abonează-te la CooltCluj sau măcar dă-le prietenilor tăi de veste despre newsletterul săptămânal cu evenimente culturale.
Ne recitim peste două săptămâni! 🌞