Coolturalist #25
Haihui prin Rimetea: 3 zile, 55 de kilometri și un amestec de tihnă, sens și frici; „Jaful secolului” va reprezenta România la Oscar; Ani de Nevermore – Cojo & Netflix.
Ultimele două săptămâni au fost ca un traseu pe munte. Solicitante, intense, cu momente în care m-am simțit stoarsă, dar în sufletul meu bucuroasă că nu am dat înapoi și că nu am amânat. Și că oricât de greu s-a simțit, am avut mereu un punct de sprijin.
Am știut că fiecare oră și fiecare lucru făcut mă aduce mai aproape de lansarea siteului axat pe copywriting și content writing. Și iată-l, e LIVE. Simt că am ajuns firesc la pasul ăsta și că am adunat destulă experiență și maturitate ca să mă arunc într-o apă un pic mai adâncă.
Cu alte cuvinte, îmi scot nasu'-n lume și îți arăt și cealaltă latură a mea. De data asta pe cea profesională, care-i cel puțin la fel de importantă pentru mine ca cea culturală, pe care o cunoști deja.
În plus, m-am împăcat cu ideea că e mai bine să încep decât să aștept să fie totul perfect aliniat sau să vină un moment ideal. Pentru că nu există așa ceva. Există numai pași mici, făcuți cu consecvență.
Așadar, dacă știi oameni care au nevoie de astfel de servicii și ai încredere în munca mea, apreciez fiecare recomandare. 🤗
Încă o noutate: începând de-acum poți sprijini proiectele Coolturalist și CooltCluj prin donații. ❤️
Dacă îți dorești să mă sprijini în acest demers, dacă simți că proiectele acestea sunt utile, dacă măcar o dată Coolturalist ți-a dat o stare de bine ori puțină inspirație sau dacă apreciezi munca pe care o fac de mai bine de un an încoace. Oricum ar fi, contează enorm.
CĂLĂTORIE ÎN JURUL OMULUI (A. STERMIN)
Haihui prin Rimetea: 3 zile, 55 de kilometri și un amestec de tihnă, sens și frici (mai mult închipuite).
Mi s-a inflitrat dorul de munte în suflet și anul ăsta. De fapt, cred că e mereu acolo și variabila e doar intensitatea. Cu ocazia asta nu am mai plecat de una singură, la fel ca anul trecut când am stat 3 zile la Gârda, în Apuseni (am documentat aici totul).
Am luat-o cu mine pe verișoara mea, Andreea, într-o aventură care urma să fie prima pe care o facem împreună, doar noi două. Acest lucru le-a dat acelor zile o semnificație aparte, iar faptul că am avut prilejul ăsta – să petrec timp cu ea, să o observ pe-ndelete, fără grabă, să cunosc mai îndeaproape adultul care a devenit și să conștientizez cât de frumoasă și curată e devenirea ei – e o bucurie.
Ne-am bătut în cuie planul: urma să mergem de vineri până luni, în perioada 22-25 august, la Rimetea, în județul Alba. De ce Rimetea? Pentru că îmi doream să poposesc câteva zile la munte (și) vara asta. Pentru că în urmă cu câteva săptămâni fusesem în trecere pe-acolo și frumusețea locului mi s-a cuibărit într-un colțișor de inimă.
CUM SĂ OPREȘTI TIMPUL (M. HAIG)
📖 (de citit și mers la cinema) Mircea Meșter a scris o postare savuroasă despre experiența lui Radu Restivan la UTMB 2024 – una dintre cele mai dure curse montane din lume, unde alergătorii străbat 170 km prin Alpi, în două zile și două nopți, fără somn.
Filmul documentar „Radu, ești ok?!” este filmat la UTMB 2024 și dezvăluie și cum o astfel de provocare poate transforma complet perspectiva unui om asupra vieții. Aici afli informații despre turneul național al filmului documentar.
🎶 (de explorat) Un interviu cu pianistul Andrei Irimia, care va susține primul său turneu european: „Muzica este o invitație la introspecție.”
🧠 (de conștientizat) Cum știi dacă prieteniile tale sunt toxice și ce să faci în privința asta. Un articol publicat în Time.
🎥 (de neratat) Transilvania Film aduce pe marile ecrane cel mai nou film al lui Tudor Giurgiu, „Pădurea de molizi”, inspirat din tragedia de la Fântâna Albă din 1941, când sute de români basarabeni au fost masacrați de sovietici. Pornind de la mărturiile supraviețuitorilor, pelicula îi reunește pe Coca Bloos și Mircea Andreescu într-o confruntare memorabilă, alături de Ionuț Caras, Mircea Constantinescu, Gabriel Gheorghe și Silva Helena Schmidt. Filmul va rula în cinematografe din 7 octombrie, fiind precedat de un turneu național de promovare, cu proiecții speciale și întâlniri cu publicul în cinematografe și licee.
🎶 (de ascultat) Netflix România & Cojo, ce colaborare faină:
🃏 (de noutate) Introducere în labubulogie. Articolul urmărește ascensiunea fenomenului Labubu – un personaj creat de Kasing Lung și transformat de compania Pop Mart într-un brand global de jucării colecționabile. De la originile sale într-o serie de benzi desenate, Labubu a devenit o figură omniprezentă în social media, în magazine și chiar în cultura pop, fiind simultan obiect de afecțiune, ironie și consum excesiv. Labubu funcționează atât ca simbol al cuteness-ului extrem, cât și ca produs al capitalismului digital, ridicat la rang de status symbol prin vedete internaționale.
O LUME IMENSĂ (E. YONG)
1.500 de actori și regizori boicotează instituțiile de film israeliene.
Aproximativ 1.500 de actori, regizori și profesioniști din cinematografie – printre care Olivia Colman, Javier Bardem, Mark Ruffalo și Tilda Swinton – au anunțat că nu vor mai colabora cu instituțiile de film israeliene. Printr-o scrisoare deschisă, aceștia acuză complicitatea acestor instituții la „genocidul din Gaza” și spun că răspund apelului lansat de cineaștii palestinieni. Inițiativa este pornită de grupul Film Workers for Palestine.
Scrisoarea vizează în special festivaluri și companii considerate apropiate de guvernul israelian, precum Festivalul de Film de la Ierusalim sau DocAviv, dar și case de producție, cinematografe și televiziuni care, potrivit semnatarilor, ar contribui la „justificarea genocidului și apartheidului”. Semnatarii subliniază totuși că există entități israeliene din domeniul filmului care nu sunt complice, fără a le numi însă explicit.
Printre susținători se regăsesc și Ava DuVernay, Riz Ahmed sau Josh O’Connor. Mesajul lor insistă asupra ideii că apelul nu este unul împotriva persoanelor de naționalitate israeliană, ci împotriva complicității instituționale. „Industria cinematografică internațională trebuie să refuze tăcerea, rasismul și dezumanizarea”, au transmis aceștia.
„Jaful Secolului”, filmul care va reprezenta România la Oscar 2026.
„Jaful Secolului”, regizat de Teodora Ana Mihai și scris de Cristian Mungiu, este filmul ales să reprezinte România la Oscar 2026, la categoria „Cel mai bun film internațional”. Inspirată de celebrul jaf din 2012, când un grup de români a furat tablouri de mare valoare dintr-un muzeu olandez, pelicula combină umorul cu întrebări incomode despre relația României cu Occidentul și felul în care suntem priviți peste granițe. Filmul va ajunge în cinematografele din țară pe 23 septembrie.
Cu premii deja obținute la Varșovia, Tokyo, Sofia și Shanghai, „Jaful Secolului” vine însoțit de un parcurs festivalier impresionant și de o distribuție solidă, în frunte cu Anamaria Vartolomei. Cristian Mungiu subliniază însă că filmul nu a fost gândit pentru festivaluri, ci pentru public, fiind „un film despre noi și ei”, despre frustrări, percepții și realitățile societății românești.
Proiectul reunește două voci puternice ale cinematografiei: Mungiu, cunoscut pentru Palme d’Or-ul de la Cannes și filmele sale cu teme sociale curajoase, și Teodora Ana Mihai, regizoare premiată pentru „La Civil”. Împreună, au construit o poveste care propune o reflecție mai profundă despre identitate, moralitate și locul României în lume.
Nouă lucrare a artistului Banksy a fost acoperită imediat după apariție.
Banksy a revenit cu o nouă lucrare provocatoare la Londra, de data aceasta chiar pe sediul Curții Regale de Justiție. Pictura înfățișează un judecător cu perucă și robă care se pregătește să lovească un protestatar neînarmat, întins pe jos și ținând o pancartă pătată cu sânge. Mesajul, în linia obișnuită a artistului, ridică întrebări despre putere, justiție și raportul de forțe dintre autorități și cetățeni.
Lucrarea a stârnit imediat reacții: a fost acoperită cu folii negre și panouri metalice și este acum păzită de agenți de securitate și camere de supraveghere. Banksy a confirmat că el este autorul printr-o postare pe Instagram, unde a publicat imaginea graffitiului în forma originală.
Nu este prima dată când creațiile sale dispar sau sunt protejate la scurt timp după apariție. Vara trecută, artistul a făcut senzație cu o serie de lucrări inspirate de animale, iar de-a lungul timpului, piesele sale – de la piranha pictați pe o cabină de poliție, până la lupul uriaș de pe un acoperiș din Peckham – au devenit atât comentarii sociale, cât și obiecte de patrimoniu urban greu de păstrat.
Capodopere de Matisse, expuse la București alături de lucrările lui Theodor Pallady.
Art Safari reușește din nou să aducă la București un eveniment de anvergură: patru lucrări semnate de Henri Matisse, împrumutate de la prestigioase muzee din Franța, sunt expuse alături de creațiile lui Theodor Pallady, în expoziția „Paris Pallady”, deschisă până pe 14 decembrie. Este un omagiu adus prieteniei dintre cei doi artiști și atmosferei Parisului de început de secol XX, unde Pallady a trăit și a legat legătura strânsă cu Matisse.
Dincolo de spectacolul vizual, aducerea unor opere de asemenea calibru presupune negocieri care pot dura ani de zile, asigurări complexe și un transport atent monitorizat, cu condiții stricte de temperatură și umiditate. Lucrările sosesc însoțite de custode din partea muzeelor deținatoare, iar fiecare pas este documentat pentru a garanta siguranța capodoperelor.
Pe lângă expoziții, Art Safari propune o experiență completă pentru public: brunch-uri tematice, ateliere pentru copii și adulți, programe pentru seniori și studenți, dar și activități precum yoga sau ateliere de muzică pentru bebeluși. În felul acesta, evenimentul nu doar aduce arta mai aproape de public, ci o transformă într-o experiență accesibilă și memorabilă pentru toate vârstele.
BIEFF 2025: scurtmetraje din 26 de țări aduc cinemaul experimental la București.
Între 22 și 28 septembrie, Bucureștiul devine gazda a 31 de scurtmetraje experimentale venite din 26 de țări, reunite în cadrul Competiției Internaționale de Scurtmetraj de la BIEFF. Ajunsă la ediția a 15-a, competiția propune publicului o selecție curajoasă de filme care chestionează lumea contemporană, relația dintre oameni și tehnologie, dar și teme acute precum criza climatică, abuzurile de putere sau traumele istorice.
Filmele sunt grupate în șase programe tematice și explorează universuri variate – de la viitoruri distopice și povești despre colonialism, până la reflecții asupra identității și feminității. Publicul va descoperi forme noi de expresie cinematografică, eseuri vizuale, experimente sonore și perspective ce pun sub semnul întrebării modul obișnuit de a privi realitatea.
Creațiile concurează pentru trei premii internaționale, fiecare în valoare de 1.000 de euro, acordate de un juriu format din cineaști și curatori de prestigiu. Mai mult decât o competiție, programul BIEFF este o invitație la dialog critic și imaginație liberă, într-un cinema care provoacă și inspiră.
ZONA DE INTERES (M. AMIS)
Graffiti, skate și comunitate: un festival transformă un pasaj abandonat într-un spațiu cultural.
Un pasaj feroviar abandonat din anii ’80, ascuns la Lujerului, se redeschide prin artă. Streetwise Festival transformă spațiul într-o galerie urbană în aer liber, cu peste 120 de artiști români și internaționali care vor picta live mai mult de 2.000 de metri pătrați de ziduri. Atmosfera va fi completată de muzică, un jam session de skateboarding și activități comunitare, readucând la viață un loc uitat.
Festivalul nu este doar despre graffiti sau murale spectaculoase, ci și despre comunitate și regenerare urbană. Organizatorii îl văd ca pe un pas important spre primul Legal Wall din București – un spațiu permanent pentru arta stradală, menit să reducă vandalismul și să ofere tinerilor artiști vizibilitate și recunoaștere. În acest fel, pasajul Lujerului poate deveni nu doar un reper cultural, ci și un simbol al modului în care orașul se poate reinventa prin creativitate și colaborare.
POEMELE LUMINII (L. BLAGA)
„Exodul creierelor carne de tun” de Andrei Codrescu
Un milion de ruși au fugit din Rusia în vest
luându-și cu ei creierele educate
lăsând o sută patruzeci de milioane libere să respire
aerul descreierat până când jumătate dintre ei vor muri
pentru că nu s-au gândit prea mult la un război
stalin ar fi râs cum care râdem noi poeții
de un cuvânt masacrat într-o propoziție pompoasă.
Când subiectul sunt milioane doar Soljenițîn
putea folosi suficiente cuvinte pentru
a-i impresiona pe succesorii Lui stalin
până când Putin a pus capăt acestui lucru.
La contabilizarea inflației visează miliarde
***
Din când în când mai scriu și eu. Poți citi aici poeziile mele.
Dacă ți-a plăcut această ediție, te rog trimite-o mai departe celor cărora crezi că le-ar plăcea să primească acest newsletter îngrijit cu drag. Îți mulțumesc! 😊
Locuiești în Cluj sau ai cunoștințe în oraș? Abonează-te la CooltCluj sau măcar dă-le prietenilor tăi de veste despre newsletterul săptămânal cu evenimente culturale.
Ne recitim peste două săptămâni! 🌞