Coolturalist #2: de vorbă cu Zavatos

Vom avea cel mai mare centru de artă imersivă din Europa; Pisicile sunt bune și la muzeu, nu doar la casa omului; De la școala cu wc în curte la școala-muzeu

Oct 19, 2024

Salut! Vreau să-ți spun din capul locului că am lucrat la ediția asta cu mult entuziasm și că am dat peste multe lucruri faine care mi l-au alimentat, dincolo de faptul că mi-era dor să trimit o ediție nouă. Și cred că am prins un pic mai mult curaj de data asta.

Pe lângă asta, am surprins mai mult din rolul pe care arta îl are în viața noastră și despre cum ne influențează alegerile atunci când bănuim mai puțin (de exemplu când suntem la o vizionare de apartament).

CĂLĂTORIE ÎN JURUL OMULUI (A. STERMIN)

Zavatos: Impactul vine natural ca urmare a unei activități de calitate.

De mult timp îmi doream să fac un interviu cu Zavatos. Nici nu mai știu de când o urmăresc, dar e unul dintre oamenii de bine care a construit un sat virtual în care oamenii chiar sunt oameni unii cu ceilalți.

Cred că prima dată am rezonat cu fotografiile pe care le făcea la țară și cu naturalețea pe care o transmite. Apoi am admirat-o pentru temele de discuție pe care le deschide și pentru proiectele în care se implică. Apoi pentru binele pe care reușește să-l facă împreună cu consătenii. Apoi pentru faptul că s-a apucat să renoveze singură o „petardă din anii '20”. Acum o admir pentru toate.

Recent i-am scris un mesaj în care o invitam să facem un interviu. Sincer, am pornit din ideea că, cel mai probabil, mesajul meu se va pierde printre zecile de mesaje pe care primește. Dar nu s-a întâmplat așa și m-am bucurat nespus când mi-a răspuns și m-a rugat să-i trimit întrebările.

Mi-a fost mai mare dragul să lucrez la interviul ăsta și sper sincer să-ți facă și ție plăcere să-l citești.

„După aproape 10 ani pe platforma asta, nu-mi mai doresc nimic decât să fac ce-mi place. Nu caut să fiu nici erou, nici relevantă, nici să am nu știu ce impact. Cred că impactul vine natural ca urmare a unei activități de calitate, pe cât de ego-free posibil, în măsura în care nu te îngroapă platforma fiindcă nu cânți după cum vrea algoritmul ei. Am trecut prin fazele alea, în care mă consideram ceva. Când te bagă lumea în seamă e ușor să aluneci acolo indiferent că te gâdilă 100 de oameni sau 100.000.”

Citește interviul integral aici

O LUME IMENSĂ (E. YONG)

Pisicile au salvat tronul regilor României. Până acum câțiva ani, Muzeul Golești (Argeș) avea mari bătăi de cap cu șoarecii, iar numeroase obiecte de valoare riscau să fie distruse. Conducerea muzeului a găsit o soluție practică: a adus pisici (acum sunt 45). Muzeul se întinde pe o suprafaţă de 14 ha şi deţine un patrimoniu de peste 68.000 de obiecte. Printre acestea cele mai importante sunt tronul regilor României și biroul regelui Carol I.
„Pisicile au devenit și o atracție pentru vizitatori. Sunt foarte mulți care iubesc pisicile și care veneau efectiv să le vadă, să le aducă mâncare. Au fost și cazuri de vizitatori care au adoptat dintre pisicile noastre. M-a inspirat aici și doamna director Paulina Popoiu de la Muzeul Satului, care are mai multe decât mine, vreo 80. ”, spune Iustin Dejanu, directorul Muzeului Golești.
45 de pisici mai e cum e. Dar 80? 😅😱
Avem film inspirat de povestea hoților români de tablouri. Traffic, cel mai recent film regizat de Teodora Mihai, după un scenariu scris de Cristian Mungiu, a avut premiera la Festivalul Internațional de Film de la Varșovia (18 octombrie), în cadrul competiției internaționale. Povestea este inspirată de cazul real al hoților români care au furat de la Muzeul din Rotterdam tablouri celebre de Van Gogh, Picasso, Gauguin, Matisse și Monet și apoi le-au dat foc. Este pentru prima dată când actrița româno-franceză Anamaria Vartolomei, câștigătoarea unui premiu Cesar, lucrează alături de actori români și interpretează un rol în limba română.
Devenim mai bogați mental când admirăm opere de artă reale. Atunci când vizităm un muzeu și privim opere de artă creierul ne este stimulat de zece ori mai puternic decât atunci când privim reproduceri ale acestora, cum ar fi posterele sau cărțile poștale. Picturile reale declanșează un răspuns intens în precuneus, zona creierului asociată cu conștiința și amintirile personale.
Din cele cinci opere de artă incluse în studiul care arată asta, Fata cu cercel de perlă a provocat cele mai puternice reacții, captând atenția în mod constant datorită compoziției vizuale unice (ochii, gura și cercelul de perlă au atras cele mai multe priviri). Cercetătorii au numit acest fenomen un „ciclu de atenție susținută”.
Librăriile sunt atracția tinerilor din generația Z și a milenialilor, contrar stereotipurilor cum că aceștia stau cu nasul doar în online. Jumătate dintre tineri preferă să cumpere cărți pe baza recomandărilor primite de la librari, comparativ cu doar 37% din generația X și 31% din baby boomers. Mai mult, tinerii postează fotografii din librării pe rețelele de socializare, deci acestea capătă și un caracter social. Cititorii apreciază, de asemenea, cărțile cu autograf și discuțiile cu autorii. Nu pot să nu spun că mă simt parte din trib.
Operele de artă atrag privirile la vizionările de locuințe și influențează decizia finală. Potențialii cumpărători de locuințe din Marea Britanie acordă o atenție deosebită lucrărilor de artă și elementelor decorative atunci când vizitează o proprietate, mai mare decât caracteristicilor structurale, arată un studiu recent. Neașteptat, așa-i?
În cele aproximativ 49 de minute cât durează o vizionare, oamenii sunt atrași în mod special de tablourile din sufragerie și dormitor, plante sau oglinzi, în loc de podele sau pereți. Această atenție acordată elementelor artistice indică ce rol are estetica în decizia de achiziție, chiar dacă acele obiecte nu fac parte din oferta finală. În articol poți vedea imagini și cu hărțile termice rezultate în urma studiului.
Share

MINUNATA LUME NOUĂ (A. HUXLEY)

TotoPoetry, un altfel de dicționar.

Platforma, bazată de inteligența artificială, definește cuvintele în limba engleză prin poezii și transformă dicționarul clasic într-o operă poetică. TotoPoetry se concentrează și pe poeziile didactice, inspirate din tradițiile greco-romane, și le oferă o experiență educativă mai ales celor care învață limba engleză. Algoritmii platformei continuă să evolueze și se are în vederea extinderea la peste 100 de limbi.

Eu m-am jucat puțin acolo și am căutat mai multe cuvinte. Las aici o poezie pentru cuvântul „soul”:

CUM SĂ OPREȘTI TIMPUL (M. HAIG)

🎺 (de vizitat) Music Gallery, expoziție despre muzică (Cluj) la care înveți despre aspectele sociale și istoria muzicii, creată de echipa Jazz in the Park. La anul va avea loc la București.

📖 (de citit) 13 cărți ale unor scriitori români contemporani care te ajută să (re)descoperi lumea printr-un itinerariu cu 10 opriri în Europa și încă trei pe alte continente.

🎥 (de văzut) Documentarul Queendom (2023), un film despre ce înseamnă să-ți riști viața pentru a-ți exprima identitatea și a sfida opresiunea guvernamentală din Rusia.

🎧 (de auzit) Poezii pe pâine de la Auzit, casa virtuală de teatru radiofonic și performance.

👀 (de explorat) Câteva obiective turistice numa’ bune de vizitat toamna, culese de pe rutele din România Atractivă, un proiect care promovează zone mai puțin cunoscute din țară.

🔉 (de folosit) 30.000 de efecte sonore pe care le puteți căuta, mixa și utiliza pentru proiecte personale sau educaționale, de la BBC (via @Savantgarde).

📀 (de curiozitate) Un video fain despre cum sunt realizate vinilurile.

ZONA DE INTERES (M. AMIS)

Vom avea artă imersivă acasă.

MINA, Museum of Immersive New Art, inaugurează cel mai mare centru de artă imersivă din Europa la Cluj în 1 noiembrie. Spațiul va avea o suprafață de peste 4.000 de metri pătrați, indoor si outdoor și ne va oferi o experiență multisenzorială prin proiecții 360° și instalații interactive.

Monet: The Immersive Show, primul spectacol de artă imersivă, va fi dedicat marelui artist Claude Monet organizat vreodată în România și va marca inaugurarea oficială a MINA Cluj, cel mai mare spațiu dedicat artei digitale și experiențelor imersive din Europa. Spectacolul va include peste 160 de lucrări ale renumitului pictor impresionist.

Până acum am reușit să ajung la spectacole de artă imersivă dedicate lui van Gogh și Salvador Dali la Budapesta. A fost superb la ambele, sper să fie și cel de la Cluj pe măsură.

GRĂDINA UITATĂ (K. MORTON)

Un exemplu de copywriting din 1991 realizat cu mult bun gust și personalitate:

DINCOLO DE FRONTIERE (A. MAKINE)

De la școala cu WC în curte la școala-muzeu.
Azi mi-am amintit de mine mică. De mine la grădiniță. Era într-o școală improvizată, în afara localității, pentru copiii din zonă. O clădire mică, formată din 2 încăperi alăturate, legate printr-un hol. Într-una era grădinița, în cealaltă era școala generală, clasele I-IV. Da, comasate într-o singură încăpere. Eram puțini copii acolo, cred că sub 20.
Nu era nici bine, nici rău. Îmi amintesc clar drumul spre grădiniță. De obicei venea mami cu mine și după mine. Când ploua mult, era greu. Mă ținea de mână, iar eu mă luptam să țin ritmul cu mersul ei de adult, doar că cizmele mici din cauciuc se afundau din ce în ce mai mult în noroi și abia-mi ridicam picioarele.
Gândind retrospectiv, probabil zona și condițiile în care ne aflam atunci și acolo s-ar încadra în ceea ce azi numim medii defavorizate.
Citește continuarea aici

M-a scos Rareș la un pahar de vorbă virtual în newsletterul
Filosofii cotidiene la frontală
. Am vorbit despre ce mă mână-n hora culturală, despre sens, scris, dileme și insomnii culturale.
În fața unei poezii sau a unei picturi suntem cu toții egali, chiar dacă venim din medii diferite. Prin noi curge aceeași viață și facem parte din aceeași poveste. (…) Ce mă mai menține captivă în lumea scrisului e acel sentiment că, chiar dacă doar o persoană care citește ceea ce scriu se întreabă „stai puțin, dacă chiar are sens?”, toate orele târzii au meritat.
Interviul cap-coadă aici

POEMELE LUMINII (L. BLAGA)

7 februarie 2024

privirea ta arde în mine
atingerea ta mi-a lăsat urme pe trup
mâna ta a poposit pe genunchiul meu
vocea ta a șoptit poeme pe buzele mele
zâmbetul tău a dezlănțuit în mine furtuni
mirosul tău a rămas impregnat pe pielea mea
cuvântul tău e poezie virilă, nedescoperită încă
cadența pașilor tăi e liniștea dinaintea furtunii
frumusețea ta de bărbat e un fruct copt în plin sezon
gura ta e foame de dor, de abis, de femeie
tăcerea ta e o noapte înstelată de august
tu ești chemare, popas, asfințit

✍🏻 Aici poți citi și alte poezii scrise de mine anul ăsta.

SEROTONINĂ (M. HOUELLEBECQ)

Din seria ce priorități au președinții. Emily in Paris se mută la Roma, iar eu nu m-am putut abține să nu fac puțin haz de „necaz”.
Macron, agitat că rămâne Franța fără turiști:
– Emily in Paris la Roma n-are sens. Vom lupta din greu să rămână aici!
Primarul Romei:
– Macron dragă, n-ai tu treabă! Emily se descurcă bine și la Roma. Pân’ la urmă, cine ești tu să te pui în calea dragostei?!
Lăsând gluma la o parte, Darren Star, creatorul serialului Emily in Paris, spune că e încântat să exploreze noi linii de intrigă și schimbări culturale după patru sezoane în același oraș. 4 din 5 turiști care ajung în Paris vizitează ceva ce au văzut într-un film. 38% au ales destinația asta după ce au văzut serialul pe Netflix, arată un studiu.
La asta nu mai e nevoie de nicio completare:

Sculptură de Sara Swink: "Karen, Get Up"

PE UMERII NATURII (A. SVERDRUP-THYGESON)

Fără conotații rasiste în denumirile plantelor.

Botaniștii din întreaga lume au votat să schimbe numele a sute de plante, în încercarea de a elimina conotațiile rasiste din denumirile lor științifice. Ba mai mult, au decis să înființeze și un comitet care va evalua noile denumiri de specii pentru a preveni utilizarea celor care ar putea fi considerate ofensatoare din 2026 încolo.

De exemplu, arborele coral african se va numi Erythrina affra, în loc de Erythrina caffra. Asta deoarece caffra este forma latină a unei jigniri rasiale folosită pentru a descrie persoanele de origine africană. Scena9 a scris despre acest subiect pe larg.

„Această inițiativă, din perspectiva mea, este lăudabilă și pentru că dezvăluie un gest de deschidere a comunității științifice spre societate, spre comunitate, o conectare mai puternică cu ea, lucru benefic de ambele părți”, spune Alexandru Stermin, biolog și profesor de Bioetică la Facultatea de Biologie și Geologie UBB.

Când am dat peste subiectul ăsta, primul gând a fost „ne ducem prea departe cu asta”. Înțeleg motivele care au stat la baza deciziei, însă nu cred că cineva se mai gândea la conotația jignitoare a cuvântului atunci când folosea denumirea științifică a vreunei plante. Problema rasismului e mult mai profundă și cred că trebuie tratată mai de la rădăcină, cu mai mult focus pe educație acolo unde chiar e nevoie.

Tu ce părere ai? Mi-ar plăcea să-ți aflu gândurile despre subiectul ăsta în comentarii.

Mă bucur de tot ce-am împărtășit cu tine în ediția asta și sper că ți-a adus inspirație și ai descoperit (și) lucruri despre care nu știai. Dacă ți-a plăcut, te rog s-o trimiți mai departe celor cărora le-ar plăcea să o citească și, de ce nu, să primească următoarele ediții. Îți mulțumesc! 😊